De cele mai multe ori, atunci cand stau in fata Sfintei Mese, privirea imi ramane pironita la Sfanta Cruce si vad pe Hristos rastignit. Navala de ganduri in inima mea si constientizez ca si pentru mine S-a jertfit, soptesc in rugaciune: "Invata-ma Doamne sa cred, sa iubesc, sa rabd, sa iert si sa ma smeresc!"...
Pr. Alexandre Schemman spunea "chiar daca privim aceeasi icoana, fiecare din noi va percepe cu totul altceva" si cred ca aceasta intotdeauna are legatura cu starea noastra sufleteasca, cu framantarea prin care trecem in acea clipa, nu neaparat cu preferintele noastre sau gusturile pe care le avem. Dar sa nu trecem cu vederea un lucru: Asa cum nu se schimba pozitia Maicii Domnului in icoana, tot asa nu se schimba nici dragostea si pozitia lui Dumnezeu fata de noi. In toate Bisericile la catapeteasma, Hristos privindu-ne cu blandete, tine Sfanta Evanghelie intr-o mana si cu cealalta ne binecuvanteaza...
"Slava Tie Hristoase Dumnezeul nostru, slava Tie!"... Suntem crestini! Nu prin vrednicia noastra, ci prin mila si iubirea Lui de oameni. Suntem crestini, si adevaratii crestini cinstesc Sfanta Cruce cu evlavie. Caci prin ea s-a facut mantuire poporului Sau, prin ea primim iertare de pacate si prin ea suntem binecuvantati acum si pururea... Crucea este "pentru cei ce pier, nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mantuim, este puterea lui Dumnezeu" ( 1 Cor. 1,18).
Ne cheama Hristos la Sine, ne indeamna sa ne lepadam de sine si sa-I urmam. In Evanghelia de astazi auzim: "Si chemand la Sine multimea, impreuna cu ucenicii Sai, le-a zis: Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde, iar cine va pierde sufletul sau pentru Mine si pentru Evanghelie, acela il va scapa. Caci ce-i foloseste omului sa castige lumea intreaga, daca-si va pierde sufletul? Sau ce ar putea sa dea omul in schimb, pentru sufletul sau. Caci cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, in neamul acesta desfranat si pacatos, si Fiul Omului Se va rusina de el cand va veni intru slava Tatalui Sau cu sfintii ingeri..." (Marc. 8, 34-38)
Fara nici o indoiala nu am fi putut sa ridicam crucea Lui, fara nici o indoiala suntem prea neputinciosi sa ne jertfim dupa cum ar trebui; dar cel putin putem sa nu ne rusinam de El si de cuvintele Lui, caci cutremurator este cuvantul: "Cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele... si Fiul Omului se va rusina de el cand va veni intru slava Tatalui!"
Suntem crestini si sa ne bucuram de asta! In acelasi timp sa ne aducem aminte si de ceea ce spunea Sf. Ioan Gura de Aur: "Crucea nu este altceva decat semnatura crestinului"! Precum suntem frati pentru ca ne rugam aceluiasi Tata, tot asa prin cruce avem aceeasi semnatura pentru lume. Asa cum atunci cand semnam un act de valoare cu o semnatura frumoasa, de care nu poate fi indoiala ca nu este a noastra, tot asa si cand ne facem semnul Sfintei cruci, sa-l facem cu toata dragostea si dorinta sa fim recunoscuti drept crestini.
Avem o mostenire de la Hristos mult mai pretioasa decat putem sa percem cu mintea noastra, dar nu trebuie folosita numai in scopuri personale; ci sa ne straduim sa ne lepadam de sine pentru El si pentru Evanghelie. Mostenirea aceasta este Sfanta Cruce ce ne acopera, ne insoteste, ne binecuvanteaza, ne este ajutor, ne apara, ne da putere in fata vrajmasului, ne vindeca, ne mantuieste...
Pentru ca in Hristos totul se transforma, capata cu totul alt sens: crucea nu mai este pedeapsa, devine iertare; jertfa nu mai este moarte, ci viata. Este semnul biruintei, iar cel ce-l foloseste devine invingator si marturisitor. Nu pentru ca meritam acest lucru, ci "pentru ca El a purtat pacatele noastre in trupul Sau, pe lemn, pentru ca noi fiind morti fara de pacate, sa traim pentru neprihanire; prin ranile Lui, noi ne-am vindecat" (1 Petru 2,24).
"Cel mai frumos si mai convingator discurs despre dragoste este imbratisarea", spunea Pr. Dumitru Staniloae si va rog sa priviti catre Sfanta Cruce cu gandul ca Hristos ne imbratiseaza, nu ne alunga; ne iarta, nu ne judeca. Si tot El - pentru cei care s-au rusinat - va sta inaintea scaunului de judecata si va arata mainile si coasta Sa Tatalui spunand "si pentru ei M-am jertfit"!!!
Acum sa ne rugam ca "Hristos sa Se salasluiasca, prin credinta, in inimile noastre, inradacinati si intemeiati fiind in iubire, ca sa putem intelege impreuna cu toti sfintii care este largimea si lungimea si inaltimea si adancimea. Si sa cunoasteti iubirea lui Hristos cea mai presus de cunostinta, ca sa va umpleti de toata plinatatea lui Dumnezeu." (Efes. 3, 17-19). Amin.
Arhim. Siluan Visan
