Format in spirit academic, absolvent de Conservator si cu inclinatii spre cercetarea muzicii, artistul botosanean a simtit cantecul autentic, fara de care folclorul studiat riguros nu ar fi fost decat o redare extrema a notelor. Capacitatea nativa de a simti melodicitatea i-a permis sa transcrie fidel cantecele gasite, fara orgoliul specialistului si, mai ales, fara sa isi aroge siesi meritele.
Astfel ca, plecat precum un pelerin la drum, Constantin Lupu a adunat langa el artisti geniali, pe care i-a luminat si i-a facut sa straluceasca apoi pe mari scene ale tarii si lumii.
"Am 25 de ani de umblat pe dealuri si de cules cantece", obisnuia sa spuna artistul. Ani care s-au asezat, cu timpul, in pagini de carte, peste 300 de melodii figurand acum in lucrarea Folclor muzical-instrumental din judetul Botosani, aparuta in 2008, la Editura Axa. Este vorba despre melodii din repertoriul unor vestiti interpreti ai folclorului muzical botosanean, cum ar fi Constantin Negel sau Ilie Sotir.
Bijuteriile muzicale pot fi ascultate pe albumul Muzica veche din Moldova de Sus, fara indoiala una dintre cele mai minunate reusite artistice de pe aceste meleaguri, din ultimii zeci de ani.
Din pacate, timpul nu a avut rabdare cu Constantin Lupu. S-a stins din viata pe 27 octombrie 2013, dupa o scurta dar mistuitoare suferinta.
Nascut pe 19 mai 1951, in satul Gâdinţi, comuna Sagna, judeţul Neamţ, a absolvit scoala primara in satul natal, iar cursurile liceale la Liceul "Roman Vodă" din Roman, secţia umanista, urmand in paralel si cursurile de vioara, clasele I-VIII, la Scoala de muzica din Roman. În perioada 1971-1975 a urmat cursurile Conservatorului de muzică "George Enescu" din Iaşi, Facultatea de Compoziţie şi Muzicologie, secţia Pedagogie, fiind licenţiat ca profesor de muzică.
.jpg)
Din 1975 a fost angajat la Centrul Judeţean de Îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă Botoşani (actualmente Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani), ca metodist la compartimentul muzică, la care a lucrat fără întrerupere până la scoaterea sa la pensie înainte de termen, în luna aprilie 2012. Iînfiinţează în cadrul instituţiei Taraful "Datina", alături de coregraful Vasile Andriescu, care a pus bazele Ansamblului de dansuri "Datina", ambele unele dintre cele mai redutabile formaţii de gen din ţară, cunoscute imediat şi peste hotare, realizând nenumărate turnee, imprimări şi înregistrări. A colaborat la realizarea câtorva culegeri de folclor din judeţul Botoşani, alături de nume ca Pavel Delion, Dumitru Chiriac şi Gheorghe Cojocaru, fiind apreciat de Emilia Comişel, Constantin Arvinte, Speranţa Rădulescu, Şerban Lupu şi alţii. Pentru activitatea lui remarcabilă în fruntea Tarafului "Datina" i s-a conferit Premiul "Ethnos" de către Fundaţia Culturală "Ethnos" Bucureşti. În 1981 şi 1985 realizează cu acest taraf două discuri Electrecord şi înregistrează peste 100 de piese care se află în fonoteca Radiodifuziunii române. În colaborare cu Muzeul Ţăranului Român şi Fundaţia "Al. Tzigara-Samurcaş" a realizat în anul 2001 caseta audio "Muzica veche din Moldova de Sus". A realizat un CD "Datina-25", iar împreună cu Şerban Lupu, celebrul muzician român din America, a realizat o serie de înregistrări de mare virtuozitate. De asemenea, împreună cu câţiva rapsozi din judeţul Botoşani şi coordonaţi de etnomuzicologul Speranţa Rădulescu a realizat o cercetare asupra muzicii Kletzmer, imprimată pe un CD, care a avut un mare succes în ţară şi străinătate. Cele două culegeri de "Folclor muzical din Judeţul Botoşani", realizate ca urmare a cercetării în cadrul instituţiei la care a lucrat timp de treizeci şi şapte de ani, întregesc activitatea acestui profesionist în adevăratul sens al cuvântului.
(Florentina Toniţă)