Revista, care apare pe piaţa literară în luna iunie, stă sub semnul comemorării eminesciene, moment punctat chiar din rubrica Accente de către Gellu Dorian, redactor-şef al revistei, care anunţă un moment cultural menit să ilustreze, la 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, viaţa poeziei la Botoşani. Este vorba, scrie Gellu Dorian, despre "o antologie de poezie a poeţilor botoşăneni, cei născuţi în oraş, dar şi în judeţ, care au confirmat, s-au consacrat şi fac fondul culturii vii a oraşului care va dăinui peste timp doar prin faptele sale de cultură, poeţi care au publicat cărţi, au fost luaţi în seamă de critica literară, au devenit membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Am considerat că acesta este un criteriu suficient de riguros şi corect, pentru a nu naşte tot felul de discuţii, de altfel inerente în astfel de ocazii. Ei, din punctul meu de vedere, reprezintă moştenirea vie, a locului, lăsată de Eminescu concitadinilor. Nu sunt poeţi zgomotoşi, de imagine imediată, de top cum se spune, VIP-uri, dar sunt poeţi serioşi, talentaţi, temeinici, care-şi cunosc locul în spaţiul poeziei române de azi, mereu în luptă cu ei înşişi, pentru a fi acolo unde se află azi poezia adevărată".
"De la acele vremuri şi pînă azi, la 125 de ani de la dispariţia fizică a poetului Mihai Eminescu, s-au perindat prin Botoşani cohorte de poeţi, poetaştri, poetese, toată gama de versificatori, care, unii dintre ei, îl imită chiar şi astăzi fără neruşinare, emiţînd pretenţii de urmaşi direcţi ai marelui înaintaş, alţii, pasionaţi pînă la "darea sufletului", legaţi aproape, după părerea lor, "astral" de numele poetului, şi-au lustruit existenţa, conform sentinţei eminesciene care a previzionat totul: "Şi deasupra tuturora va veni un mititel/ Nu slăvindu-te pe tine/ Lustruindu-se pe el!". Numele lor nu contează. Timpul i-a aşezat şi-i va aşeza acolo unde le este locul. Ceea ce este important este faptul că toţi poeţii născuţi la Botoşani în acest interval de timp, unii plecaţi departe de aici, pentru a se realiza, renunţînd la lupta cu prejudecăţile osificate ale locului, alţii rezistînd aici, impunîndu-se la nivel naţional şi mai puţin în conştiinţa locului, marcată de o ignoranţă viscerală, deci toţi poeţii care contează cît de cît, născuţi aici timp de un secol şi jumătate, au creat fondul unei emulaţii demne de luat în seamă", mai scrie Gellu Dorian în rubrica Accente.
Invitatul revistei este Gabriel Chifu, iar Antologia acestui număr îi este dedicată lui Emilian Galaicu-Păun. Rubrica Poesis reuneşte versuri ale poeţilor din Botoşani (Petruţ Pârvescu, Constantin iftime, Dumitru Necşanu, Cristina Prisacariu-Şoptelea), dar şi ale scriitorilor din ţară, printre ei regăsindu-i pe Radu Florescu, Lucian Vasiliu sau Adrian Alui Gheorghe.
la 125 de ani de posteritate, revista Hyperion aduce în atenţie aspecte mai mult sau mai puţin cunoscute despre poetul Mihai Eminescu, prin articolele semnate de Valentin Coşereanu, Lucia Olaru Nenati sau Ion Filipciuc.
De menţionat Memoria revistei Hyperion, dedicată poetului Horaţiu Ioan Laşcu, care ar fi împlinit, în acest an, 50 de ani de viaţă.
CITESTE AICI REVISTA HYPERION
