Situl de la Ripiceni-Holm se găsește în partea de NE a satului Ripicenii Noi, pe malul drept al Prutului (azi Lacul de acumulare Stânca-Costești) și reprezintă una din cele mai bogate zone ale patrimoniului arheologic din România, cu vestigii provenind din toate epocile istorice, din paleolitic și până în medieval.
Cercetările de evaluare au presupus utilizarea investigațiilor neintruzive și intruzive/distructive. În primul caz, s-au efectuat cercetări de suprafață și studierea ortofotoplanurilor, care ne-au permis să estimăm că întinderea sitului a fost altădată de peste 8 ha. Latura de NNE de astăzi este puternic afectată de inundațiile anuale, care au condus la "ruinarea" acestei părți de sit (circa 1/2 din suprafața acestuia), cea mai mare parte a complexelor și materialelor arheologice fiind "spălate" și decontextualizate în timpul inundațiilor periodice. Estimăm că în câteva decenii, fără realizarea unor lucrări de apărare contra inundațiilor, situl se va distruge continuu și ireversibil.
Într-o primă etapă, am efectuat prospecţiuni magnetometrice în colaborare cu specialiștii Centrului de Studii Arheoistorice din cadrul Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Aceste prospecțiuni ne-au permis sa realizăm o hartă exactă cu amplasamentul vechilor locuințe cucuteniene, ușurând astfel munca ulterioară a arheologilor. Aceste prospecțiuni magnetometrice sunt realizate în premieră pentru județul Botoșani și au fost sponsorizate cu mărinimie de familia Radu Miclescu de la Conacul Călinești, în continuarea tradiției de mecenat cultural afirmat de-a lungul anilor.
În cadrul săpăturilor din acest an, realizate prin participarea unui grup de studenți și doctoranzi, îndrumați de conf. unuiv. dr. Dumitru Boghian și dr. Aurel Melniciuc, au fost identificate complexe eneolitice, reprezentate de două locuințe de suprafață, împreună cu complexele gospodărești aferente, aparţinând fazei A-B a culturii Cucuteni, suprapuse parțial de cele din epoca bronzului, încadrate în cultura Noua. În cadrul locuințelor a fost identificat un bogat material ceramic, dar și inventar specific acestei perioade: arme și unelte din silex, piatră, os și corn, râșnite, statuete etc. În una dintre aceste locuințe a fost identificat și un posibil complex de cult, constituit din depuneri de vase de cult, rașnițe și unelte.
Situl de la Ripiceni-Holm poate oferi importante informații și materiale arheologice care să aducă lămuriri legate de evoluția Culturii Cucuteni în Depresiunea Prutului Mijlociu, dar și asupra habitatului comunităților din epoca bronzului din această zonă. Afirmăm acest lucru în contextul în care județul Botoșani deține printre cele mai multe așezări cucuteniene descoperite până în prezent în România. În aceste condiții, cercetările arheologice viitoare, indiferent dacă vor fi sistematice sau preventive, vor trebui să conducă la salvarea, protejarea și valorificarea patrimoniului care se mai păstrează.
Din păcate, aceste cercetări sunt singulare în județ, îngreunate fiind de lipsa mijloacelor financiare dar și a specialiștilor în cadrul instituțiilor de profil. Realizarea unui Parc Arheologic Internațional poate fi una din soluțiile constructive pentru continuarea și eficientizarea cercetărilor din zona Prutului mijlociu, permițând atragerea atât a fondurilor europene prin accesarea unor proiecte, cât și a specialiștilor, studenților, elevilor și doctoranzilor din țară și străinătate.
Arheolog specialist
Dr. Aurel MELNICIUC
MUZEUL JUDEȚEAN BOTOȘANI
