În județul Botoșani a fost inaugurat „Tărâmul sfinților“, o zonă turistică superbă în codrii județului, cu mănăstiri ce amintesc de sfinți și duhovnici.
Autoritățile locale din județul Botoșani au elaborat un nou concept și traseu turistic în nordul României. Poartă numele de „Tărâmul sfinților” și cuprinde obiecte ecumenice puțin cunoscute la nivel național, dar foarte importante din punct de vedere religios.
Este vorba despre o salbă de mănăstiri, din codrii Botoșanilor, mănăstiri unde au trăit sfinți medievali și duhovnici contemporani, foarte cunoscuți în lumea ortodoxă românească. Acest nou traseu turistic a fost deja înscris în competiția de promovare a turismului intern „Destinația anului 2023”, la categoria „Tărâmuri cu istorie și tradiție”.
Salbă de mănăstiri și biserici cu ctitori faimoși sau arhitectură deosebită
„Tărâmul sfinților” cuprinde o zonă destul de vastă din județul Botoșani, cu mănăstiri care aduc aminte de sfinții din Botoșani și marii duhovnici care au trăit în codrii Botoșaniului. Este un traseu turistic nou, puțin cunoscut în România, dar cu puternice semnificații în rândul credincioșilor ortodocși, notează publicația Adevărul.
Din punct de vedere geografic cuprinde zona Voronei, cu pădurile sale întinse, zona Coșulei, iar mai apoi către comunele Lunca și Sulița. Pe acest teritoriu vast, puternic împădurit, se află mănăstirile Vorona, Sihăstria Voronei, schitul Oneaga, mănăstirea Coșula, mănăstirea Cozancea.
Pe altă direcție, către Dorohoi, se află mănăstirea Popouți și bisericile Sfântul Gheorghe sau Uspenia din municipiul Botoșani. În comuna Brăești se află o veche biserică din lemn, absolut superbă, iar în municipiul Dorohoi, Sfântul Nicolae Domnesc.
Către malurile Prutului, un alt traseu duce în ținutul Sfântului Ioan Iacob Hozevitul.
O parte a acestor mănăstiri și biserici sunt medievale, renumite pentru pictură, arhitectură dar și pentru importanța ctitoriei.
Mănăstirea Coșula, de exemplu, ctitorită de marele vistiernic Mateiaș în anul 1535, a fost unul dintre cele mai importante centre de educație mănăstirești medievale din Moldova. În plus, biserica din centrul complexului este renumită pentru galbenul de Coșula, un colorit unic.
La rândul lor, mănăstirea Popouți din Botoșani și Sfântul Nicolae Domnesc din Dorohoi sunt ctitorii ale lui Ștefan cel Mare.
În municipiul Botoșani, bisericile Sfântul Gheorghe și Uspenia sunt din secolul al XVI-lea și sunt ctitorite de Elena, soția voievodului Petru Rareș. În biserica Uspenia a fost botezat poetul Mihai Eminescu.
Mănăstirea Vorona este foarte importantă de asemenea, fiind o ctitorie boierească de secol al XIX-lea, înconjurată de multe legende, legate inclusiv de Alexandru Ioan Cuza.
Un loc al sfinților și duhovnicilor
O parte a mănăstirilor din județul Botoșani sunt renumite pentru sfinții care au trăit în zonă sau pentru marii duhovnici.
De exemplu, în apropiere de Sihăstria Voronei se află peștera Sfântului Onufrie, un sihastru din secolul al XVIII-lea, considerat făcător de minuni. Moaștele Sfântului Onufrie se află și astăzi la Sihăstria Voronei.
În zona Păltiniș se află o biserică și un muzeu dedicate Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, pe locurile natale ale marelui sihastru, care și-a petrecut o bună parte a vieții în pustiurile din Hozeva, în Țara Sfântă, potrivit Adevărul.
Mănăstirea Cozancea este renumită pentru marii duhovnici Paisie Olaru și Ilie Cleopa. Cei doi duhovnici, născuți la Sulița și locuitori ai obștei de la Cozancea, vor fi sanctificați de Biserica Ortodoxă Română.
Acest traseu ecumenic beneficiază și de o infrastructură nouă. Este vorba despre „drumul mănăstirilor”, o șosea modernă care străbate codrii Voronei, Oneaga și zona Coșula.
Peisajele sunt de vis, mai ales pentru amatorii de natură sălbatică.