Ziarul Lumina
Casa natala a Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit si "Hozevitul", dupa locul petrecerii sale in sfinte nevointe, se afla in localitatea Horodistea, comuna Paltinis, pe Drumul National 29A, in judetul Botosani, la o distanta de numai 15 kilometri de Radauti Prut, pe drumul spre Dorohoi. Casa sfantului este astazi casa memoriala si muzeu.
Tanarul Ilie, devenit mai apoi Parintele Cuvios Ioan Iacob de la Neamt, numit si "Hozevitul", s-a nascut in satul Crainiceni, in data de 23 iulie 1913, intr-o familie de tarani simpli si evlaviosi, pe numele lor Ecaterina si Maxim Iacob. In anul 1968, satul Crainiceni s-a unit cu localitatea Horodistea, iar astazi Horodistea face parte din comuna Paltinis.
Crainiceni - satul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt
Satul Crainiceni are o vechime de mai bine de 500, el fiind initial asezat pe valea raului Prut. Denumirea satului vine de la acei "crainici" pe care Sfantul domnitor Stefan cel Mare i-a asezat pe dealuri inalte, pentru a da de stire cand veneau tatarii.
Satul a fost imprejmuit cu gard inalt, iar intrarea si iesirea din sat se facea numai pe o poarta mare. Din cauza unor alunecari masive de teren dar si datorita improprietaririi taranilor, satul s-a extins pe deal, de o parte si de alta a Drumului National 29A, ce leaga orasele Dorohoi si Radauti Prut.
Satul, neavand locas de cult a fost inzestrat cu biserica de lemn inchinata Sfantului Ioan Botezatorul. Din cauza alunecarilor de teren, biserica a fost mutata pe deal, pe partea dreapta a soselei nationale. Biserica, zidita din piatra, este masiva avand numerosi contraforti la exterior, si o turla deasupra naosului. Este compartimentata in pronaos, naos si altar. Altarul, la miazanoapte si la miazazi are proscomidiarul si diaconiconul scobite in zid. Catapeteasma bisericii este din lemn de brad cu pictura in ulei.
Biserica in forma actuala a fost sfintita in anul 1931, cu hramul Sfanta Treime, prin osardia preotului paroh Aristotel Popescu, cu ajutorul localnicilor. Biserica este lipsita de pistura murala, cu exceptia boltei. Clopotnita bisericii se afla la exterior, la poarta, fiind refacuta prin efortul localnicilor, in anul 1984.
Ioan Iacob de la Neamt - Sfantul din Crainiceni
La numai sase luni de la nastere, pruncul Ilie va ramane orfan de mama, iar in toamna lui 1916, el va ramane orfan si de tata, acesta murind pe front, in cadrul Primului Razboi Mondial. Ramas orfan inca de mic, tanarul Ilie a fost crescut de bunica lui, Maria, care l-a deprins cu rugaciunea si cu vietuirea curata. In anul 1924, cand copilul a implinit varsta de 11 ani, bunica lui a trecut la cele vesnice.
In anul 1920, copilul va incepe scoala primara, in satul Crainiceni. Dupa ce termina scoala generala, la Lipcani, in Hotin, si liceul, la Cozmeni, in Cernauti, in anul 1932, tanarul Ilie isi va indrepta pasii spre viata monahala din tinutul Neamtului.
In data de 15 august 1933, la numai 20 de ani, tanarul Ilie intra in obstea monahala de la Manastirea Neamt, unde va face ascultare la farmacie si la biblioteca. Staretul il trimite pe tanar la Bucuresti, spre a studia la Facultatea de Medicina. Terminand studiile, sfantul a petrecut o perioada la Manastirea Turnu, in Episcopia Argesului, dupa care s-a intoars iarasi la Manastirea Neamt, urmand ca in anul 1936, dupa terminarea stagiului militar, sa fie tuns in monahism.
In toamna anului 1936, tanarul nevoitor Ioan Iacob va pleca spre Tara Sfanta, impreuna cu alti doi monahi, Claudie Derebreanu si Damaschin Ignat, costul calatoriei fiind suportat de Cuviosul Ioan, din mostenirea ramasa de la parintii sai.
Cuviosul Ioan se va retrage intr-o pestera din pustia Iordanului, unde va sihastri timp de doi ani. Dupa aceasta perioada de timp, santul va intra in Manastirea Sfantul Sava cel Sfintit, de langa Betleem. Sfantul se va nevoi aici vreme de opt ani, ajutand manastirea ca paraclisier, bibliotecar, ajutor de econom si infirmier.
Intre anii 1939-1940, cuviosul Ioan va petrece in pustiul Qumran, intr-o pestera din apropierea Marii Moarte, impreuna cu alt calugar roman. Din cauza razboiului, intre 1940-1941, cuviosul Ioan va patimi intr-un lagar de pe Muntele Maslinilor, dupa care se va reintoarce la Manastirea Sfantul Sava.
In anul 1952, impreuna cu ucenicul sau, Ioanichie, se va retrage in pustiul Hozeva, la Manastirea Sfantul Gheorhge Hozevitul, iar din anul urmator, vor vietui intr-o pestera din apropiere, numita Chilia Sfanta Ana, unde vor ramane pana la sfarsitul vietii Cuviosului Ioan. Astfel vietuind, in data de 5 august 1960, in varsta de 47 de ani, Cuviosul Ioan isi va incredinta sufletul in mainile Domnului, fiind inmormantat in pestera in care a vietuit in ultima parte a vietii sale.
Vreme de 20 de ani, trupul sfantului a stat in pestera, nestiut de nimeni. Apoi, din mila lui Dumnezeu, minunile au inceput sa izvorasca in jurul sfantului. La cererea obstii manastirii, adresata patriarhului Benedict al Ierusalimului, Moastele sfantului Ioan Iacob au fost asezate in biserica centrala, langa cele ale Sfantului Gheorghe Hozevitul. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut in randul sfintilor in anul 1992, sub numele de Sfantul Ioan cel Nou de la Neamt "Hozevitul", avand ca zi de praznuire data trecerii sale la cele vesnice, anume 5 august.
Procesiunea cu Moastele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt - satul Crainiceni
In anul 2010, in satul Crainiceni, a avut loc un pelerinaj (procesiune) cu Moastele Sfantului Cuvios Ioan Iacob de la Neamt, cu ocazia implinirii a 50 de ani de la trecerea la cele vesnice a sfantului si a 97 de ani de la nasterea sa.
Moastele Sfantului au plecat de la Biserica Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, aflata in curtea Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Veniamin Costachi", de la Manastirea Neamt, catre satul natal, Crainiceni.
Cinstitele moaste au fost aduse de un sobor de preoti, care a fost insotit de un grup de credinciosi, fiind intampinate de preotii din Protopopiatul Darabani, dar si din parohia Sfanta Treime, Crainiceni. In curtea bisericii s-a citit Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, apoi s-a savarsit Sfanta Liturghie, la finalul careia s-a rostit un cuvant de invatatura.
Moastele si icoana Sfantului au pornit intr-o procesiune la cimitirul satului de pe malul Prutului. Aici s-a oficiat o slujba de pomenire pentru rudele Sfantului Ioan Iacob. Atat dupa Sfanta Liturghie, cat si dupa slujba de parastas s-au citit mai multe poezii ale Sfantului. De la cimitir, procesiunea a continuat catre casa Sfantului Cuvios Ioan, iar apoi catre Biserica Sfanta Treime din Crainiceni, unde pelerinii au participat la o agapa frateasca.
Particica din Mostele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt (anume, degetul cel mic) a fost daruita Preafericitului Parinte Daniel, de catre Patriarhia Ierusalimului, in data de 14 octombrie 1992, atunci cand s-a facut proclamarea solemna a canonizarii sfantului in Romania. Sfintele moaste intregi ale Sfantului Ioan Iacob, cu exceptia degetului mic, se afla la Manastirea Sfantul Gheorghe din Hozeva.
(Teodor Danalache, Ziarul Lumina)
