SfinÅ£ii 42 de Mucenici din Amoreea erau toÅ£i creÅŸtini din oastea împăratului Teofil (892-842), luptătorul împotriva sfintelor icoane. În acea vreme, arabii, conduÅŸi de califul din Bagdad, au ajuns la cetatea Amoreea din Frigia, cetatea în care se născuse împăratul Teofil, pe care doreau s-o cucerească. Pentru apărarea cetăţii sale, împăratul a trimis multă oaste ÅŸi pricepuÅ£i conducători în meÅŸteÅŸugul războiului.
Dar îndată au năvălit păgânii, cu ÅŸi mai multă oaste ÅŸi cu conducători vestiÅ£i, însă n-au putut intra în cetate, ci, încercuind-o, aÅŸteptau. Åži a trimis împăratul Teofil multe daruri, ca să îmblânzească pe căpetenia agarenilor, dar acela rămânea neînduplecat, scrie ziarullumina.ro.
Agarenii ar fi plecat după atâta aÅŸteptare, dacă nu s-ar fi ivit o trădare din partea lui VadiÅ£is, unul dintre conducătorii oÅŸtirii grecilor. Deci, păgânii au intrat pe o cale secretă, descoperită lor de trădător, i-au prins pe cei 42 de ostaÅŸi ai împăratului ÅŸi i-au întemniÅ£at. Lor li s-a promis eliberarea numai dacă se vor lepăda de Hristos-Domnul ÅŸi Mântuitorul lumii ÅŸi dacă vor îmbrăţiÅŸa necurata credinţă a lui Mahomed.
Vreme de ÅŸapte ani au fost ei ispitiÅ£i, însă de fiecare dată au rămas neclintiÅ£i în credinţă, cântând neîncetat Psalmii lui David ÅŸi rugându-se ziua ÅŸi noaptea. Pentru tăria credinÅ£ei lor au fost omorâÅ£i, tăindu-li-se capetele, primind astfel cununa muceniciei de la Împăratul Hristos. După uciderea SfinÅ£ilor 42 de Mucenici, căpetenia turcilor l-a ucis cu sabia ÅŸi pe VadiÅ£is trădătorul, spunând: „Dacă ar fi fost un om cinstit, nu ÅŸi-ar fi vândut cetatea sa ÅŸi dacă ar fi fost un bun credincios creÅŸtin, nu ÅŸi-ar fi lepădat credinÅ£a după ce a trădat. Cel care a fost necredincios faţă de ai lui nu va fi credincios nici faţă de străini”.