Sfânta Ecaterina († 305) a trăit pe vremea lui Maximian ÅŸi a lui DiocleÅ£ian. S-a născut în Alexandria ÅŸi era de neam împărătesc. Frumoasă ÅŸi deÅŸteaptă, a dobândit cunoÅŸtinÅ£e rare ÅŸi multă învăţătură, ajungând de foarte tânără printre cei mai de seamă înÅ£elepÅ£i ai vremii sale. A cunoscut scrierile lui Virgiliu, Esculap ÅŸi Hipocrate, ale lui Aristotel ÅŸi Platon ÅŸi ale altor înÅ£elepÅ£i ÅŸi grăia în mai multe limbi străine.
Sfânta Ecaterina era ÅŸi o luminată creÅŸtină, îndeletnicindu-se cu citirea Sfintei Scripturi. Se străduia să vieÅ£uiască după poruncile Domnului Iisus Hristos.
Fiind prigoniÅ£i creÅŸtinii în acele vremuri, a fost prinsă ÅŸi sfânta ÅŸi supusă la bătăi grele ÅŸi la chinuri sângeroase, din care a ieÅŸit însă nevătămată. A fost obligată apoi să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni, pe care i-a biruit prin înÅ£elepciunea sa. Astfel, Sfânta Ecaterina i-a determinat pe cei 150 de învăţaÅ£i să creadă în Hristos-Domnul. Stăruind ei în credinÅ£a cea adevărată, au fost aruncaÅ£i în foc. Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul ÅŸi aÅŸa a luat cununa muceniciei. Trupul ei se păstrează la Mănăstirea „Sfânta Ecaterina” de pe Muntele Sinai.
Tot astăzi pomenim ÅŸi pe Sfântul Mare Mucenic Mercurie (sec. 3), fiul unui scit ce se numea Gordian. Sfântul Mercurie făcea parte din ceata vitejilor ce se numea a Martionilor. Într-una din zile i s-a arătat înainte îngerul Domnului, care i-a insuflat în inimă atâta îndrăzneală, încât a izbutit o mare biruinţă asupra barbarilor.
Pentru curajul său, împăratul Deciu l-a făcut general. Deci, chemându-l împăratul pe Mercurie să aducă jertfe zeiÅ£ei Artemida, acesta L-a mărturisit cu mult curaj pe Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat. Pentru aceasta sfântul a fost legat de patru stâlpi, iar păgânii i-au tăiat trupul cu cuÅ£itele. Apoi, după ce l-au supus la nenumărate ÅŸi grele chinuri, fiind dus în Cezareea Capadociei, i-au tăiat capul. Sfântul Mercurie avea 25 de ani atunci când ÅŸi-a dat sufletul în mâinile Domnului.
(Un articol de: Pr. Åžtefan Sfarghie)