Caracteristica slujbei din aceste doua sarbatori ale Sfintei Cruci este ritualul scoaterii Sfintei Cruci spre inchinare, ritual care are loc intre Utrenie si Liturghie. El inlocuieste si aminteste ceremonia liturgica a inaltarii sau a aratarii solemne si a venerarii generale a Sfintei Cruci, care avea loc in vechime la Ierusalim, mai tarziu si la Constantinopol, in Vinerea Patimilor.
Pe langa cele doua sarbatori amintite, in calendarul ortodox mai intalnim urmatoarele sarbatori inchinate Sfintei Cruci:
Ziua de 1 august, care coincide cu inceputul postului Sfintei Marii, se numeste Scoaterea Cinstitului lemn al cinstitei si de viata facatoarei Cruci, in amintirea eliberarii grecilor din robia saracinilor, pe timpul imparatului Manuel Comnenul (sec. XII), cu ajutorul Sfintei Cruci.
Alta sarbatoare a Sfintei Cruci este la 7 mai, cand praznuim pomenirea aratarii semnului Sfintei Cruci pe cer in timpul imparatului Constantin.
Trebuie sa amintim ca in cadrul Octoihului, avem doua zile pe saptamana consacrate cinstirii speciale si permanente a Sfintei Cruci in serviciul divin zilnic al Bisericii Ortodoxe, si anume miercurea si vinerea. In aceste zile, cantarile Octoihului de la toate glasurile, care se combina cu cele ale sfintilor din Minei, cinstesc Patimile Domnului si Crucea Rastignirii.
Ziua Crucii in calendarul popular
Ziua Crucii din data de 14 septembrie, vesteste sfarsitul verii si inceputul toamnei. In aceasta zi se crede ca serpii si alte reptile incep sa se retraga in ascunzisurile subterane, hibernand pana in primavara urmatoare, la 17 martie (Alexiile). In lumea satelor exista credinta ca serpii, inainte de a se retrage, se strang mai multi la un loc, se incolacesc si produc o margica numita "piatra nestemata", folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.
De Ziua Crucii se strang ultimele plante de leac (boz, micsunele, matraguna, navalnic) ce se duc, impreuna cu buchetele de flori si busuioc, la biserica, pentru a fi puse in jurul crucii si a fi sfintite. Plantele sfintite se pastreaza in casa, la icoane, fiind folosite la nevoie in vindecarea unor boli sau sunt utilizate la farmecele de dragoste (navalnicul). Se considera ca acum florile se plang una alteia pentru ca se usuca si mor iar cele ce infloreau dupa aceasta zi (brandusa de toamna) erau socotite flori ale mortilor.
Busuiocul sfintit de Ziua Crucii se punea in vasele de apa ale pasarilor, pentru a le feri de boli, in lautoarea fetelor, pentru a nu le cadea parul, si la stresinile caselor, pentru a le feri de rele, in special de trasnete.
crestinortodox.ro
