Alexie din calendarul popular, serbat in ziua de 17 martie, este considerat a fi patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat in subteran (reptilele, mai ales) sau au stat ascunse sub coaja copacilor (insectele, numite gujulii) si care se trezesc, acum, la viata. Sarbatoarea cunoscuta sub numele de Alexii face parte din acelasi ciclu ritualic de innoire a timpului calendaristic, in prag de primavara.
Atmosfera satelor si spatiul din jurul gospodariilor sunt purificate, acum, prin fumigatii si zgomote de intimidare. Dis - de - dimineata, in gradini se aprind focuri ritualice, in care sunt puse sa arda fructele sfintite la Ziua Crucii (14 septembrie). Tinerii sareau, alta data, peste focurile facute din frunzele stranse cu o zi inainte si cocenii adunati de prin gradini, in credinta ca vor fi feriti de boli pe intreg parcursul anului si, de asemenea, ca vor fi feriti de pureci.
Focurile aprinse in zorii acestei zile prin livezi sau prin gradinile caselor aveau si o semnificatie fertilizatoare, ziua fiind un important moment in calendarul pomicol traditional.
Femeile obisnuiau sa ia carbuni din focul aprins, in castroane sau cani, si sa afume, pe rand, fiecare arbore fructifer din livada, inconjurand si gospodaria de trei ori. De asemenea, se considera ca spiritele malefice din natura, precum si toate jivinele (insecte, reptile, rozatoare) cuibarite in jurul casei in timpul iernii, puteau sa fie indepartate cu ajutorul zgomotelor facute prin baterea in diferite obiecte metalice.
Preventiv, pentru indepartarea vietatilor daunatoare, femeile obisnuiau sa faca un amestec din faina de porumb si apa pe care il puneau la cele patru colturi ale hotarului proprietatii fiecarei gospodarii. In unele sate, Alexiile erau cunoscute si sub denumirea de Ziua Sarpelui, deoarece se considera ca in aceasta zi serpii ies din pamantul in care au hibernat timp de 6 luni (de la 14 septembrie pana la 17 martie).
Aceasta credinta impunea interdictii specifice de munca. In mod special, femeile nu aveau voie sa toarca, sa tese, sa depene sau sa foloseasca foarfecele, acul sau furca de tors. Era interzis, de asemenea, a se aduce in casa lut si surcele, iar daca lutul era adus din timp, acum se inmuia cu apa si se astupau cu el toate gaurile si fisurile de la soba, crezandu-se ca, in felul acesta, se astupau si ochii sarpelui iar oamenii erau feriti de muscatura lui.
Din aceasta zi le era permis oamenilor sa ucida sarpele, atunci cand acesta le iesea in cale. In dimineata zilei de 17 martie, oricine trece prin satele din Bucovina mai poate surprinde focuri aprinse prin livezi, adevarati martori ai unei sarbatori traditionale puternic ancorata in viata localnicilor, dar care cu timpul s-a mai pastrat doar prin miezul ei religios. In unele sate de la deal sau de la munte (Bunesti, Petia, Vulturesti, Valea Glodului, Plesti, Hartop, Radaseni, Uncesti, Vadul Moldovei), in special in zona pomicola a tinutului, aspectul popular al Alexiilor mai poate fi intalnit, insa, si astazi. (crestinortodox.ro)