Agheazma mare se mai poate lua după mai multe zile de post cu ajunare, dar cu binecuvântarea duhovnicului. Totdeauna se ia pe stomacul gol, înainte de anafură. Agheazma mică se ia în celelalte zile de peste an, tot pe nemâncate, dar după ce s-a luat mai întâi anafură, iar dacă nu este anafură, agheazma mică se ia şi singură. De asemenea, cu apa sfinţită la Bobotează, credincioşii stropesc casele şi ţarina pentru ca să dea bun rod, animalele ca să fie ocrotite, iar fântânile ca să se purifice apele.
Rufele se pot spăla după Bobotează
De-a lungul timpului au apărut mai multe tradiţii legate de Bobotează. Una dintre acestea este şi folosirea busuiocului din pămătuful preotului pentru a afla ursitul. Este un amestec de vrăjitorie şi evlavie, pentru că nu trebuie să ne punem nădejdea într-un fir de busuioc, mai mult decât în Dumnezeu. Nu busuiocul ne aduce jumătatea, ci noi trebuie să o căutăm prin post şi rugăciune.
O altă tradiţie este conştiinţa oamenilor de a nu spăla rufe în această perioadă. Deoarece, înainte, se făcea sfinţirea apelor la râuri, fântâni sau lacuri, aşa cum se mai întâmplă în unele locuri şi astăzi, această apă se sfinţea şi de aceea nu se spăla nimic câteva zile după. Dar, acum, având în vedere că se sfinţeşte doar apa din vasele din curtea bisericii, nu mai putem spune că toată apa este sfinţită. Aşa că se poate spăla cu apa obişnuită începând cu ziua de 8 ianuarie, adică după cele două sărbători, Boboteaza şi Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, de pe 7 ianuarie.
Sursa: Ziarul Lumina