Sf. Ioan s-a nascut in familia plugarilor Maxim si Ecaterina Iacob din satul Crainiceni, judetul Botosani. Studii la scoala din satul natal, apoi la Gimnaziul din Lipcani (Hotin) si la Liceul din Cozmeni; in 1932 si-a sustinut examenul de Bacalaureat la Cernauti.
A intrat in monahism, inchinoviindu-se la Manastirea Neamt, in anul 1933; in 1934 se va aseza pentru cateva luni la Manastirea Turnu, pe Valea Oltului. S-a intors la Manastirea Neamt, primind ascultarea de bibliotecar, in noiembrie 1936, impreuna cu alti doi calugari, s-a indreptat spre Tara Sfanta. S-a retras, timp de doi ani, intr-o pestera din pustiul Iordanului, iar apoi la Manastirea "Sfantul Sava".
In timpul celor opt ani petrecuti aici a invatat limbile greaca, araba si engleza si a indeplinit ascultari ca ingrijitor al bolnavilor, paraclisier, ghid, ajutor de econom si bibliotecar. In aceasta perioada a primit schima cea mare.
La 14 septembrie 1947 a fost hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si numit egumen la Schitul romanesc "Sfantul Ioan Botezatorul" de pe Valea Iordanului, unde a ramas cinci ani. In 1952 s-a retras intr-o pestera cu hramul "Sfanta Ana", de pe malul raului Hozeva.
A trecut la cele vesnice in ziua de 5 august 1960, la numai 47 de ani, trupul sau fiind inmormantat in pestera. La 7 august 1980, trupul neputrezit al Cuviosului a fost coborat din pestera si asezat intr-o racla speciala, din abanos, in Biserica Manastirii "Sfantul Gheorghe Hozevitul", alaturi de moastele Sfantului Gheorghe Hozevitul.
Calugarii greci i-au pictat icoana si i-au alcatuit slujba, nurnindu-l Sfantul Ioan Romanul.
A fost canonizat de Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane la 20 iunie 1992, cu zi de praznuire la 5 august. In 1968 si 1970, ucenicul sau, Ioanichie Paraiala, i-a publicat, la Ierusalim, doua volume cu poezii, traduceri si meditatii, sub titlul "Hrana duhovniceasca".
