Daca opiniile exprimate de participanti (consemnate in revista de poetul Ciprian Manolache) au conturat strict spatiul de desfasurare a Congresului National de Poezie din acest an, editorialul semnat de Gellu Dorian - "Pentru o promovare mai buna a poeziei" vine ca o reactie in timp, mai degraba o viziune pentru editiile viitoare ale acestei manifestari devenita, iata, un reper in viata literara romaneasca a ultimului deceniu.
Un spatiu generos este dedicat, asadar, Congresului National de Poezie, desfasurat la Botosani, Ipotesti, Suveava si Putna in perioada 15-18 iunie 2011. De la Apelul semnat de scriitorii prezenti la manifestare pana la opiniile exprimate de catre participanti, evenimentul consemnat isi poarta cu masura aura de manifestare importanta in spatiul literar romanesc, o editie care anul acesta a supus dezbaterii o tema interesanta si necesara: "Poezia romana contemporana in context european".
Invitatul revistei este Doina Uricariu, intervievata de Andra Rotaru. Tot Andra Rotaru ii aduce intre paginile revistei Hyperion pe Simona Popescu si Mihail Vakulovski, Dialogurile revistei fiind completate de interviul cu Letteria Giuffre-Pagano, (con)semnat de Cristina Scarlat.
Rubrica Poesis ofera peste zece pagini de poeme, printre semnatari regasindu-se Liviu Pendefunda, Dumitru Ignat, Vasile Tudor, Petrut Pirvescu, Anatol Grosu sau Ruxandra Anton.
Scriitorul Dorin Baciu revine in atentia publicului cu proza "Portretul mamei".
In preajma unui eveniment ce se va consuma la sfarsitul acestei luni - premiera spectacolului "Cu limba de moarte", in regia lui Ioan Sapdaru, pe scena Teatrului Mihai Eminescu din Botosani, Gellu Dorian ofera cititorului, ca un fel de "avanpremiera", piesa de teatru in trei parti "In asteptarea celui de-al treisprezecelea As".
Rubrica Aniversari il are ca invitat pe poetul Echim Vancea, la 60 de ani.
Revista mai consemneaza, prin Bogdan Cretu, Memoria lui Emil Iordache, iar Valentin Ciuca face un adevarat Laudatio pictorului botosanean Corneliu Dumitriu.
Nu lipsesc, in paginile din urma ale revistei Hyperion, Notele, comentariile si ideile ce poarta semnatura lui Mircea Oprea, Ionel Savitescu, Dan Persa, Claudia Voiculescu si Simona-Grazia Dima.
Gellu Dorian: Pentru o promovare mai bună a poeziei româneÅŸti
EdiÅ£ia de anul acesta a Congresului NaÅ£ional de Poezie a fost ultima în acest format. După discuÅ£iile avute în cele trei zile ale congresului, unele referitoare la temă – È™i cele de fapt care au contat! -, altele cu deviaÅ£ii electorale la adresa Uniunii Scriitorilor din România, menite să stîrnească doar valuri inutile – care de fapt nu au contat, dar care au miÈ™cat degetele pe tastatura unor calculatoare cu blog-uri incubate È™i au atins orgolii rănite, vanităţii chiar È™i acolo unde speram că nu există aÈ™a ceva! -, am ajuns la concluzia, exprimată È™i de Dinu Flămând È™i Liviu Dumitriu, Doina Uricariu, Claudiu Komartin È™i alÅ£ii, că ar fi mult mai utilă o întîlnire de 3-4 zile între poeÅ£ii români È™i traducătorii nativi din alte ţări, care să găsească adevăratele căi de promovare a poeziei româneÈ™ti în străinătate.Pînă acum apelurile făcute, fie către una sau mai multe instituÅ£ii ale statului, de la PreÈ™edinÅ£ie, Guvern pînă la ministerele de resort È™i I.C.R., nu au adus nimic concret, ci doar reacÅ£ii oarecum justificative, cum, pe bună dreptate, poate, a făcut acum I.C.R-ul care, în unele întîlniri televizate È™i altele publicate în presa scrisă, a explicat oarecum mai transparent realizările È™i importanÅ£a pe care o are în plan extern; ba mai mult decît atît a recepÅ£ionat mesajul nostru È™i a achiziÅ£ionat un număr important de cărÅ£i din colecÅ£ia PoeÅ£i LaureaÅ£i ai Premiului NaÅ£ional de Poezie "Mihai Eminescu" – Opera Omnia, cărÅ£i care vor ajunge în bibliotecile institutelor din subordine din lume, ceea ce ar putea fi un pas important în cunoaÈ™terea poeziei româneÈ™ti contemporane. Însă de la aceste enunÅ£uri statistice È™i pînă la argumentarea concretă a faptelor, cu efecte È™i în plan editorial internaÅ£ional, însemnînd tiraje, prezenÅ£e în librării È™i în presa străină a scriitorilor români mai este destulă cale. Nimeni nu a contestat aceste realizări ale I.C.R.-ului, ci doar lipsa de vizibilitate È™i ecou ale acÅ£iunilor pe care le întreprinde.
Poate pe viitor, cu un alt fel de format, Congresul NaÅ£ional de Poezie va putea da o reală mînă de ajutor È™i va forÅ£a deschiderea unor căi mult mai vizibile, aducînd în faţă nu numai o clientelă obedientă ci È™i alte valori care ar putea provoca un boom de imagine poeziei româneÈ™ti, care nu este cu nimic mai prejos decît restul poeziei ce se scrie în lume.
În altă ordine de idei, chiar È™i aÈ™a, în acest format Congresul NaÅ£ional de Poezie, ajuns la a V-a ediÅ£ie, în pregătire (pe care o vom organiza peste doi ani, aÈ™a cum am spus, în alt format) È™i-a dovedit din plin utilitatea, prin interesul unui mare număr de poeÅ£i, critici literari, editori, È™efi de reviste, cît È™i al unui număr impresionant de iubitori È™i cititori de poezie care au luat parte la cele două recitaluri organizate în Parcul Eminescu din BotoÈ™ani È™i la Cetatea de Scaun a Sucevei, precum È™i la Tîrgul CărÅ£ii de Poezie de la BotoÈ™ani.
Chiar È™i reacÅ£iile unor participanÅ£i, deviate de la tema actualei ediÅ£ii, au dovedit că există o atenÅ£ie mărită asupra activităţii poetice de la noi din partea unor foruri, care, aÈ™a cum am spus la început, s-au arătat extrem de sensibile, deÈ™i nu în astfel de situaÅ£ii am fi vrut noi È™i astfel de mod ca acestea să se arate atente. Verva unora dintre poeÅ£ii noÈ™tri nu este întotdeauna benefică, mai ales că, în afară de impulsivităţile dovedite pe blog-urile proprii, nu fac mare lucru în beneficiul promovării poeziei. Există încă, din păcate, o astfel de "ardere revoluÅ£ionară incontinuă", s-o numesc aÈ™a, cu fitil aprins din decembrie ’89, fără ca la capătul acestuia să existe È™i o încărcătură explozivă de mare efect, ci doar de focuri de artificii, care freamătă de grija altuia, fără să aducă, în loc, ceva mai bun sau mai eficient. IeÈ™irea din această stare euforică, de fals altruism, de grijă mărită È™i stare de veghe permanentă ar putea solidariza mai bine obÈ™tea È™i ar conduce È™i spre o imagine mai bună a poetului român, imagine suficient de È™ifonată, nu numai în faÅ£a cititorului, care, de cele mai multe ori, nu-È™i pune È™i problema ce a făcut, ce face È™i ce fel de om este autorul, ci È™i în faÅ£a unor factori decidenÅ£i care È™i-ar putea îndrepta atenÅ£ia mai eficient asupra celor care aduc mare parte din contribuÅ£ie la identitatea culturii naÅ£ionale.
Prin urmare, nu ar trebui să existe astfel de tabere, ci un interes comun, atunci cînd ai ales să exiÈ™ti într-o breaslă care face eforturi, cît se poate, pentru a merge mai departe È™i a avea mereu un reper fără de care te-ai pierde sau ai fi obligat să lupÅ£i de unul singur. O astfel de luptă reuÈ™eÈ™te doar în mod excepÅ£ional. Or excepÅ£iile la noi nici nu mai întăresc regula, ci fac ca degetul lumii să se îndrepte ameninţător spre tine.
CITESTE AICI REVISTA HYPERION!
