Mulți localnici din satele județului Botoșani preferă să nu mai plece în străinătate, ci să investească în solarii și cultivarea diferitelor tipuri de legume, mai ales roșii, ardei și vinete. Reprezentanții instituțiilor cu profil agricol spun că este o dezvoltare accelerată, stimulată și de intervențiile guvernamentale în agicultură dar și de investițiile localnicilor.
„Am vrut să-l țin pe fiul meu acasă”
Costică Aniculăesei, din localitatea Hudum, este unul dintre cei mai importanți legumicultori din zona Botoșaniului. Are peste un hectar de solarii în care cultivă multe soiuri de legume, dar mai ales roii, castraveți, ardei și vinete. Le vinde la poartă sau la tarabă în piață. Reușește să întrețină două familii din ceea ce câștigă. Nea Costică mărturisește că a pornit la drum acum 18 ani, cu doar două solarii din lemn. Din dorința de a-și ține fiul acasă, să nu plece la muncă în străinătate, scrie Adevărul.
„Am început cu două solarii. Aveam pământul ăsta aici la Hudum și nu am vrut să-mi scap băiatul în străinătate. Am vrut să-l țin pe fiul meu acasă. Și i-am ridicat un solar, apoi pe al doilea. I-a plăcut și de atunci am tot făcut solarii. În fiecare an câte două. Acum reușim să ne întreținem două familii din munca noastră”, spune botoșăneanul.
În situația sa mai sunt peste 105 de fermieri din tot județul, doar pe tomate. ”Aveam posibilitatea să plec în afară, dar s-a invit oportunitatea asta cu un solar. Am zis, ”hai să încercăm”. Cu soția ne-am apucat de treabă. Și a mers. Legumele proaspete erau la căutare și am tot evoluat”, spune un alt fermier din zona Flămânzi. „În 2024, avem 105 producători de tomate înscriși în program. Avem 145 la usturoi și trei producători la cartofi. În fiecare an a fost o creștere pe această componentă a legumicultorilor”, precizează și Cristian Delibaș, director al Direcției Agricole Județene.
Bazine legumicole consacrate în nordul Moldovei
Autoritățile agricole spun că programele guvernamentale precum ”tomate” sau ”legume” au dat startul acestui avânt în rândul fermierilor. Aceștia primesc, pe programul tomate, de exemplu, 3000 de euro, în două tranșe. ”Ministerul Agriculturii sprijină această componentă a legumiculturii acordând legumicultorilor penru programul tomate, în primă fază 1500 de euro, urmând după valorificare și făcând dovada comercializării producției să venim cu încă 1500 de euro”, adaugă Cristian Delibaș. Mulți dintre cei care au reușit să pună pe picioare afacerea, au reinvestit profitul și s-au dezvoltat, ridicând solarii performante și aplicând tehnologii de ultimă generație, atât pentru îngrijirea culturilor, aprovizionarea cu apă dar și încălzirea pe timp de iarnă. Așa s-a ajuns la bazine legumicole deja consacrate. ”Bazinul Flămânzi, bazinul Dorobanți, Știubieni, Săveni sau aici lângă municipiul Botoșania avem legumicultori care s-au dezvoltat, au aplicat tehnologie de ultimă generație”, spune directorul de la Direcția Agricolă Județeană.
”Este muncă de dimineața până noaptea”
Legumicultorii botoșăneni spun însă că succesul vine datorită reinvestirii banilor câștigați dar și a unei munci susținute. „Aici am crescut. De mic copil am fost implicat în agricultură. De când m-am căsătorit am făcut o afacere de familie, am implicat chiar şi copiii. Suntem cinci membrii care lucrăm la legumele în câmp dar şi la cele la solar. Avem cartofi, roşii, pepeni, vinete, de toate. Suntem cinci membrii ai familiei care lucrăm în legumicultură. Din luna ianuarie şi până în luna decembrie, asta facem. Este o muncă colosală dar asta este moştenirea înaintaşilor noştrii şi este pâinea noastră. Am moştenit de la părinţi pasiunea, care au fost agricultori din tată-n fiu”, spune Florin Damian, din bazinul legumicol Dorobanți.
”Este muncă din ianuarie până în decembrie. Constantă, de dimineață până noaptea. Numai așa se poate face treabă în domeniul acesta”, adaugă și Costică Aniculăesei. Legumicultorii botoșăneni își desfac produsele în piețele din județul Botoșani. Unii ajung să le ducă și în alte județe. Sunt renumiți pentru gustul autentic, mai ales că utilizează metode bio. ”La noi primează calitatea, nu cantitatea.Noi nu folosim îngrăşăminte chimice, folosim gunoi de grajd, evităm intervenţia chimică. Noi nu suntem producători de en-gros. Noi ne vindem marfa la tarabă, iar familiile noastre mănâncă şi ele din marfa aceea. Deci nu ne otrăvim singuri”, spune Liviu Cotruţă, un alt producător din Botoșani.