Noua tehnologie a fost realizată în cadrul Centrului de cercetare-dezvoltare Tegas înfiinţat în municipiul Botoşani în baza unui proiect cu finanţare europeană, în care parteneri sunt societatea Bahm Construcţii Civile şi Industriale SRL, în calitate de lider, şi Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi", în calitate de partener ştiinţific.
Proiectul "Dezvoltarea şi realizarea unei instalaţii inovatoare destinată implementării unei tehnologii avansate de acoperire cu straturi subţiri pentru fabricarea unor geamuri cu eficienţă energetică sporită - TEGAS", este finanţat prin Programul Nord-Est 2021-2027 şi are o valoare totală de 34,2 milioane de lei, conform Agerpres.
Proiectul include şi realizarea unui echipament unic în România care să permită producţia industrială de "geamuri inteligente", care, pe timpul verii, nu vor permite căldurii să pătrundă în interiorul unui imobil, iar pe timpul iernii vor bloca transferul de căldură dinspre interior şi exterior. De asemenea, prin proiect va fi construită şi o fabrică
"Este un proiect provocator pentru că aduce în prim-plan o cercetare deosebit de avansată, cea din domeniul straturilor nanometrice care protejează de tot ceea ce înseamnă radiaţie nocivă sau care nu este confortabilă, cea ultravioletă sau cea infra-roşie. Asta înseamnă să faci straturi subţiri care sunt a 1.000 parte dintr-un fir de păr, pentru cei care doresc o comparaţie. Chiar dacă lumea crede că, atât de departe de inima ţării, de Capitală, nu se poate face ceva, iată că oameni cu viziune, oameni cu spirit întreprinzător au reuşit să pună la punct un centru de cercetare care cred că în momentul de faţă este unicat prin ceea ce face", a declarat presei profesorul universitar Florin Brânză.
La rândul său, profesorul universitar Alexandru Munteanu, care este şi membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice, susţine că noua tehnologie creată la Botoşani este eficientă şi ar putea reprezenta o noutate nu doar pentru piaţa românească, ci şi internaţională.
"Este o investiţie care înseamnă pionierat în România. Sunt cercetări pe care noi le-am făcut în acest ultim an de zile pentru a vedea stadiul actual la nivel mondial şi sunt puţine realizare în acest sens. De aceea, astăzi asistăm la inaugurarea acestei staţii pilot care demonstrează eficienţa acestei tehnologii moderne de realizare a unor straturi care să ofere în primul rând răcoare pe timpul verii şi căldură pe perioada rece", a afirmat Alexandru Munteanu.
Cercetătorul Iulian Iordache, cel care a coordonat echipa care a realizat tehnologia care va permite producerea de geamuri inteligente, susţine că, pentru a se dezvolta, România trebuie să investească în cercetare.
"Consider că este o mare onoare faptul că s-a deschis acest centru de cercetare. Sunt semnele unei vieţi sănătoase în România. Adică este clar că, astăzi, capitalul românesc poate să pună în mişcare forţe nevăzute, mult mai repede, mult mai eficient, mult mai precis. Cred că e timpul ca noi, care provenim din zona cercetării, care provenim din zona universitară, să participăm la acest efort de perspectivă, de viitor, cu un alt ritm. Acest proiect, dincolo de însemnătatea ştiinţifică, tehnologică, de perspectiva privind eficientizarea energetică, are o valoare de a exprima capacitatea României de a răspunde unor provocări viitoare", a subliniat Iulian Iordache.
Omul de afaceri Constantin Bălăucă speră ca geamurile inteligente să fie produse, industrial, începând din 2028. Până atunci, beneficiarii proiectului european vor trebui să găsească firma care să producă echipamentul bazat pe noua tehnologie brevetată la Botoşani.
"Când se va termina această fabrică, noi vom reuşi să producem acel geam care va fi eficient termic încât nu vor mai penetra radiaţiile şi nu va mai ieşi căldura", a precizat Constantin Bălăucă.