Este vorba despre Iulian Siminic, fermier din satul Horia, comuna Mitoc, județul Botoșani.
Scad efectivele de vaci de la un an la altul
„Fac parte din Asociația Crescătorilor de Taurine Botoșani. Am început de la o singură vacă și am ajuns la un efectiv de 50 de vaci mulgătoare, plus 20 de juninci. Dețin și o fermă vegetală, undeva la 130 ha. Nu știu dacă vaca de lapte va avea viitor în România, pentru că, efectivele scad pe zi ce trece, iar lipsa forței de muncă și actualii guvernanți nu ajută acest sector și nu se implică, având în vedere că sunt atâtea statistici în care vaca de lapte scade efectivul pe zi ce trece. La noi la asociație, în ultimii doi ani, din 12.000 de vaci am ajuns să avem undeva la 9.000 de vaci. Încă sunt fermieri care au plăcerea să crească acest animal, având în vedere că munca este foarte grea, iar laptele pe care-l dau la procesator este foarte prost plătit“, spune pentru Lumea satului fermierul din Botoșani.
Nici subvenția nu ajută prea mult
Botoșăneanul predă laptele către procesator cu 1,8 lei/litru, în condițiile în care în supermarket ajunge chiar la 6 lei/litru.
„Se importă peste 60% lapte din străinătate, dar vreau să aduc la cunoștință că laptele producătorilor români este mult mai de bună calitate. Este o fermă de familie în care pun mult suflet, iar pe noi laptele nu ne ajută să ne ridicăm prea mult, decât doar să supraviețuim. Măcar din subvenția pe care o avem să obținem ceva profit. În ultimii ani, nici din subvenția pe care o avem nu reușim să facem profit. Având ferma, am cumpărat vaci Bălțată cu negru de la mai mulți oameni. La ora actuală sunt într-un registru genealogic și facem COP“, specifică crescătorul.
„Fără genetică nu vom avea lapte!“
Iulian Siminic, fermierul din satul Horia, a ajuns la ora actuală să aibă o producție de lapte bună, având genetică.
„De la an la an mă axez pe genetică, deoarece, dacă nu avem genetică, nu vom avea lapte. Asta este o rasă Holstein, care este cea mai bună pentru lapte. În schimb, sunt foarte pretențioase la unele boli. Spre deosebire, Bălțata românească este o vacă foarte bună, nefiind așa de pretențioasă. Referitor la vaca de carne, nu am optat pentru aceasta pentru că aduce beneficii doar o singură dată la doi ani, iar atunci trebuie să vinzi produsul. În schimb, la vaca de lapte, azi mulg, mâine am banii de la procesator. Chiar dacă sunt puțini, banii rulează în fermă și ne ajută și pe partea de vegetal. Recomand ca toți fermierii din vegetal să aibă și vacă de lapte pentru că, dacă nu au bani de acolo, măcar rulează banii din lapte și știți bine că în momentele acestea grele din agricultură ajută cât de cât măcar să supraviețuiască, să nu dea faliment.“
În zootehnie, partea de vegetal salvează
În ultimii doi ani a fost o secetă cruntă, declară Iulian Siminic, fermier din județul Botoșani:
„Am reușit să vindem cât mai puțin din vegetal și să investim cât mai mult în ferma zootehnică. Avem bani măcar pentru supraviețuit, pentru că de investiții nici nu este vorba. Avem și o fermă vegetală de 130 ha teren arabil, majoritatea fiind proprietate, cu sacrificii mari. Terenul arabil este foarte scump la noi în zonă; am încercat să cumpărăm cât mai mult, să fie o fermă cât mai profitabilă, să nu plătim o arendă foarte mare, având în vedere că arenda la momentul actual este mare față de costurile care există în sectorul vegetal. Noi, fermierii, muncim acum mai mult degeaba, nu câștigăm nimic. Pentru a produce 5-6 tone de grâu la un hectar trebuie să investim în jur de 4.000 de lei, iar prețul la grâu este 0,60 de bani/kg. Subvenția de la stat vine foarte greu și e foarte mică, 200 euro/ha, eu zic că e egală cu zero, la câtă investiție avem, dar și banii aceia trebuie dați la timp, ca unii dintre fermieri să nu dea faliment. Vreau să fie cât mai mulți fermieri români.“
Cheia succesului în agricultură presupune multă muncă și sacrificii
Iulian Siminic are 20 de ani de agricultură, iar cheia succesului este multă muncă și sacrificii față de familie, fără concedii, investiții în utilaje, o tehnologie de cultivare ca la carte, iar dacă nu ai producții bune, nu poți să exiști ca fermier.
„În schimb, în ultimii ani este o problemă cu seceta, nu avem sisteme de irigații. Sperăm ca anul acesta să ne aducă mai mult profit, având în vedere că de doi ani nu prea am câștigat în ferma vegetală, prețul cerealelor s-a dus foarte în jos, prețul la inputuri rămânând același“, încheie fermierul.