Moldova a rămas în urma altor regiuni din ţară, însă nu pentru că nu ar dispune de anumite atuuri, ci pentru că deciziile politice şi lipsa infrastructurii nu au convins marii investitori să vină în zonă. Recuperarea acestor decalaje este necesară pentru a exista o dezvoltare uniformă la nivelul întregii ţări.
Confederaţia Patronală a organizat la Iaşi a doua ediţie a Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare, un eveniment care a reunit reprezentanţi ai companiilor, autorităţi publice locale şi mediul academic.
Evenimentul vine la o săptămână după ce Concordia a lansat Manifestul pentru arhitectura economică a României, un plan în 10 puncte prin care mediul de afaceri cere Guvernului, Parlamentului şi partidelor politice un angajament ferm pentru competitivitatea economiei româneşti în perioada 2028-2034.
Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti. Cu o contribuţie de 30% din PIB şi aproape jumătate de milion de angajaţi în peste 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin, Confederaţia Patronală Concordia este singura organizaţie din România membră BusinessEurope, Organizaţia Internaţională a Angajatorilor (IOE) şi Business at OECD (BIAC).
La Botoșani ”s-a deschis o fabrică nouă”
Ondrej Safar, membru al Consiliului Director, Confederaţia Patronală Concordia, spune că, în sectorul energetic, există colaboare cu firme care au fabrici şi produc echipamente în regiune. ”Anul acesta am fost la Botoşani, unde s-a deschis o fabrică nouă, în parteneriat cu o companie din Germania, pentru producţia de transformatoare destinate atât pieţei din România, cât şi exportului. Este o fabrică high-tech, care beneficiază de o forţă de muncă competitivă şi bine pregătită, capabilă să lucreze în activităţi tot mai complexe. Potenţialul regiunii este imens. Mulţi oameni din România, şi în special din regiunea asta, au plecat afară, dar asta este un potenţial foarte mare. Dacă noi oferim ceva pentru aceşti oameni să vină înapoi acasă. Şi trebuie să discutăm cu ei: ce este interesant, ce este atractiv?”.
”Ca să poţi respecta oamenii care au învăţat, trebuie să fi învăţat şi tu”.
Prezent la eveniment, Valeriu Iftime, preşedintele Consiliul Judeţean Botoşani, atrage atenția asupra unui aspect important: educația celor care ne conduc: ”Noi vorbim de educaţie, dar hai să vedem dacă cei care ne conduc au educaţie. Ar fi un criteriu clar, nu există să fii conducător şi să nu fii bun la liceu şi să ai o facultate făcută la timp. Ar trebui ca CV-ul omului care candidează să aibă, în primul rând, educaţia. Ca să poţi respecta oamenii care au învăţat, trebuie să fi învăţat şi tu”.
Participarea președintelui Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, la Forumul Concordia Hub Est, a conturat direcțiile de dezvoltare pentru regiunea Moldovei.
Dezbaterile au adus autoritățile regionale și reprezentanții mediului de afaceri la aceeași masă pentru a răspunde la întrebarea: Ce intervenții publice sunt necesare pentru dezvoltarea accelerată a Regiunii Est?
”Proiectele mari de infrastructură și independență energetică sunt extrem de importante pentru viitorul Moldovei. O regiune puternică se construiește prin proiecte complementare și prin asumare strategică. Botoșaniul are nevoie de conectare rapidă și de resurse valorificate inteligent pentru a fi atractiv pentru investitori”, a declarat Valeriu Iftime, Președintele Consiliului Județean Botoșani.
Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a descris situația actuală a României printr-o metaforă dură: „În politică, e clar că dacă nu ai guvern, nu ai viitor. Nu știi ce înseamnă rectificarea bugetară de acum sau bugetul viitor. Nu poți să te gândești la planuri noi de finanțare, pentru că nu ai cu cine discuta. Toate lucrurile astea sunt ca într-o casă în care au murit și tata, și mama, și stăm noi, copiii, uitându-ne unii la alții pe geam, să vedem dacă nu mai apare cineva. Chiar și eu, care sunt în zona aceasta nouă a politicii, nu credeam că e atât de important să ai cap și coadă în sfera decizională. Dacă nu avem guvern în următoarele două, trei săptămâni, cred că România se va duce și mai mult în josul paginii.”
Dezbaterile s-au concentrat pe reducerea birocrației care blochează marile investiții, corelarea inițiativelor locale cu planurile și autostrăzile naționale, precum și pe măsurile urgente necesare pentru a recupera decalajul față de restul țării și al Europei.