La doi ani de la preluarea mandatului, președintele Consiliului Județean Botoșani vorbește din nou despre conectarea orașului Botoșani cu orașul Iași printr-o cale ferată care să faciliteze transportul de mărfuri și mobilitatea locuitorilor din zonă.
Cele mai recente declarații au fost făcute la Forumul ”Conectăm Moldova”, desfăurat pe 4 noiembrie la Iași, eveniment în cadrul căruia Valeriu Iftime a solicitat finanțarea pentru drumul expres Botoșani–Salcea, includerea traseului Botoșani–Vercicani în programele de investiții, precum și susținere pentru legătura feroviară a orașului Botoșani cu orașul Iași, prin Hârlău.
2024: ”Una dintre cele mai importante teme la care cred că trebuie să muncim!”
În ceea ce privește rețeaua feroviară a județului Botoșani, Valeriu Iftime a promis încă din 2024 că se vor face demersuri și interpelări la Ministerul Transporturilor privind reluarea lucrărilor pe tronsonul Botoșani - Hârlău, dar și extinderea rețelei între Săveni și Darabani cu conectare la nodul feroviar Dângeni și modernizarea liniei pe traseul Iași-Dângeni-Dorohoi.
Valeriu Iftime spunea, în urmă cu doi ani, că acest proiect este fezabil, deși va fi greu de obținut finanțarea. “Înainte de 89, proiectul a fost legarea Botoșaniului de Iași. Este una dintre cele mai importante teme la care cred că trebuie să muncim, să legăm pe CFR o cale rapidă, Botoșaniul de Iași. Legătura economică, culturală de un pol așa cum este Iașul acum este esențială pentru noi”, spunea Valeriu Iftime la preluarea mandatului de președinte al Consiliului Județean Botoșani.
”Nu înțeleg cum de a fost tratată atât de copilărește această problemă!”
De partea cealaltă, potrivit celor menționate de senatorul liberat Ovidiu Jitaru, într-un interviu acordat publicației Știri.Botoșani.Ro, este nevoie de un efort comun al administrațiilor locale, însă totul depinde de disponibilitatea manifestată la nivel central.
”După 1990 s-au tot cheltuit bani pe bucata asta. Să fiu sincer, nu înțeleg cum de a fost tratată atât de copilărește această problemă. Dacă iei strategia CFR-ului, care se face pe zece ani de zile, nu scrie nimic de Botoșani. Este, pur și simplu, un loc uitat de lume. Trebuie un efort comun, la noi se schimbă miniștrii foarte repede, lucrurile se uită de la un mandat la celălalt… Pentru linia Hârlău-Botoșani trebuie un efort mai susținut decât poate un parlamentar să o facă. Botoșaniul are mare nevoie de o linie rapidă Botoșani-Iași”, spunea într-un interviu senatorul PNL Ovidiu Jitaru.
Planuri mari, speranțe mici
Povestea începe în urmă cu aproape 40 de ani. În toamna anului 1987 începeau lucrările de construcție a unei căi ferate de 57 km care să lege Botoșaniul de orașul Hârlău din județul Iași și, mai departe, prin intermediul liniei CFR 607 existente, de municipiul Iași. Această cale ferată ar fi redus distanța feroviară dintre Iași și Botoșani cu 87 de km.
Din păcate, proiectul avea să fie abandonat. În anul 1989, calea ferată Hârlău – Botoșani era finalizată în diverse stagii pe 18 km lungime, cu un șantier blocat în dreptul orașului Flămânzi.
Deși statul român a tăiat la începutul anilor '90 traseul Hârlău - Botoșani de pe lista investițiilor de finalizat, în tunelul de la Hârlău (899m) s-au vărsat bani grei pentru a-l finaliza pe data de 12 noiembrie 1998. Tunelul Hârlău s-a alăturat celorlalte 4 tuneluri feroviare finalizate și neexploatate din România: Gibei, Ploștina, Roșia și Seciuri cumulând împreună 5893 m de galerie inutilă.
În 2007 a existat o nouă tentativă de a relua proiectul căii ferate Hârlău–Botoșani. Constantin Axinia, director la acea vreme al SN CFR Călători SA, a introdus un traseu parțial, Hârlău–Flămânzi, în planul de investiții pentru 2007. Suma estimată pentru finalizarea lucrărilor până la Flămânzi era de 1,2 milioane de lei, dar guvernul nu a alocat nici un leu pentru lucrare. Între timp, lucrările existente s-au degradat, componentele metalice au fost furate sau au ruginit, pe traseul proiectat au fost construite case, prefabricatele din beton pentru podețe au dispărut, iar terasamentele au fost parțial transformate în drumuri agricole.
În perioada 2000-2004, poliția de pe raza județului Botoșani a întocmit mai multe dosare penale pentru furt de șine și traverse de cale ferată. În plus, o eventuală reluare a lucrărilor la calea ferată Hârlău–Botoșani ar fi îngreunată și de necesitatea construcției unui al doilea tunel feroviar, în lungime de aproximativ 300 m, în zona comunei Deleni.
Botoșaniul, tot mai departe de România?
Cu cât trece timpul, o rută feroviară Botoșani-Iași pare din ce în mai dificil de realizat, aproape imposibil.
În urmă cu mai bine de zece ani, o analiză a Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est atrăgea atenția că, în urma renunțării la unele proiecte de infrastructură feroviară precum linia Dângeni–Săveni–Darabani și linia Hârlău–Flămânzi–Botoșani, „38,4% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de căi ferate a regiunii, la care se adaugă 7,3% din populație aflată de-a lungul liniilor închise, procentul ajungând la 45,7%”.
În lipsa unor perspective viabile, Botoșaniul pare să fie din ce în ce mai izolat de restul țării, atât economic, cât și cultural și politic.
