În proiectul iniţiat de UDMR se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că va discuta cu partidele politice soluţii ca până în 2012 România să fie reîmpărţită din punct de vedere administrativ pentru stimularea investiţiilor, iar el îşi va lua rolul de a face populaţia "reticentă" să înţeleagă această măsură.

"Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze", a spus Băsescu, adăugând că aceasta va fi una din priorităţile sale în discuţiile cu partidele politice şi speră ca până în 2012 să fie adoptată o soluţie în acest sens.

Preşedintele a recunoscut că această măsură nu va fi susţinută de populaţie, care va fi "reticentă", însă el îşi va asuma responsabilitatea de a explica cetăţenilor avantajele reorganizării. Mai mult, potrivit lui Băsescu, o astfel de reorganizare va "lua presiunea politicului" de pe deciziile regionale şi locale şi va permite o administrare a banilor mult mai eficientă "decât atunci când se întâlnesc într-o euroregiune şapte preşedinţi de CJ". "Imaginaţi-vă cum îşi pot negocia interesele de dezvoltare regională, când unul are primarii în nordul judeţului şi altul îi are în est", a adăugat preşedintele.


O iniţiativă legislativă a parlamentarilor UDMR prin care se propune înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare, a trecut de Senat.

Propunerea legislativă, iniţiată de toţi parlamentarii UDMR, vizând modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România avea termen de adoptare tacită data de 10 februarie.

În proiect se menţionează că pe terioriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele şaisprezece regiuni de dezvoltare sunt Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu Mare (macroregiunea V).

Proiectul de lege, care primise raport negativ din partea Comisiei pentru administraţie şi care a trecut de Senat în forma propusă de iniţiatori, va fi dezbătut de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.

 

RTV