Legea merge acum la promulgare la presedintele Klaus Iohannis. Apoi, in termen de doar 30 de zile de la publicarea legii in Monitorul Oficial, Ministerul Transporturilor e obligat sa demareze procedurile de realizare a autostrazii.
Promisa de mai bine de un deceniu, soseaua de mare viteza ar urma sa fie prima care, plecand din Ardeal, ar tranzita Moldova, ajungand pana la granita cu Republica Moldova.
Ideea autostrazii A8 Targu Mures-Iasi-Ungheni - numita si "a Unirii" tocmai pentru ca e gandita sa faca legatura intre provincii - a aparut in urma cu mai bine de un deceniu. Inca din 2007 Compania de Autostrazi a inceput intocmirea documentatiei necesare pentru constructia soselei de mare viteza.
Pana in 2010, cu o cheltuiala de circa 4,8 milioane de euro, se intocmise deja si studiul de fezabilitate. Practic, in teorie, se ajunsese la etapa alegerii unui constructor, asa ca n-ar mai fi trebuit sa treaca multa vreme pana la inceperea lucrarilor.
Cu toate astea, s-au scurs doi ani fara ca cineva sa miste un deget.
Asteptarea parea sa fi meritat, insa, in momentul in care, in 2012, Comisia Europeana (CE) si-a exprimat acordul de a cofinanta constructia drumului. Cu o conditie: documentatia sa fie revizuita. Motivul: CE considera ca era nevoie de o pregatire mai buna a constructiei, mai ales ca buna parte din autostrada urma sa fie realizata in zone dificile, muntoase.
In consecinta, in 2015, Compania de Autostrazi a contractat Aecom Ingenieria SRL - Consitrans SRL - Search Corporation SRL ca sa revizuiasca studiul de fezabilitate pe care aceeasi societate il intocmise deja, cu cativa ani inainte. Apoi a suspendat contractul, din cauza ca a ramas fara bani.
Abia in 2016 s-a reluat lucrul la revizuirea documentatiei. Si, din pacate, nici de aceasta data lucrurile n-au fost duse la bun sfarsit. Motivul: in 2017, Curtea de Conturi a sesizat DNA cu privire la faptul ca se cheltuiesc multi bani pe revizuirea unui studiu de fezabilitate care deja costase o avere.
La acel moment, societatea care intocmea revizuirea a acceptat inclusiv sa renunte la suma pe care o incasase in 2010, numai sa fie lasata sa isi continue lucrarile, iar proiectul sa nu se blocheze.
Cu toate acestea, proiectul tot s-a blocat, in luna ianuarie a acestui an, cand Compania de Autostrazi a reziliat contractul de revizuire a documentatiei.
Intre timp, autoritatile au inceput sa prezinte tot soiul de planuri care risca sa ingroape definitiv proiectul Autostrazii A8. Spre exemplu, s-a propus ca partea din Moldova a autostrazii sa fie realizata in parteneriat public privat (PPP) . Asa cum deputatul USR Catalin Drula a explicat pentru Ziare.com, acest sistem are sanse minime sa functioneze nu numai in Romania, ci in restul Europei.
Apoi, s-a vehiculat ideea renuntarii la A8 si realizarea, in schimb, a autostrazii A13 Bacau-Brasov.
De fapt, in Master Plan - document care ar trebui sa stabileasca strategia de dezvoltare in Transporturi, in Romania, pentru mai multi ani - e prevazuta realizarea ambelor autostrazi. Deputatul USR Catalin Drula considera, insa, ca la acest moment constructia A8 ar trebui sa fie prioritara.
Intuind ca statul ar putea incerca sa scape, la un moment dat, de responsabilitatea construirii A8, 70 de deputati si senatori (membri ai PNL, PSD, USR, PMP si UDMR) au initiat, inca din 2017, un proiect de lege care sa determine Ministerul Transporturilor sa continuie planul Autostrazii Unirii.
Proiectul celor 70 a fost adoptat de Senat, a ajuns in Camera Deputatilor, unde a fost modificat cu amendamente ale Comisiei de Transporturi.
ziare.com