Anul Nou începe, la 1 ianuarie, cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanÅ£i părinÅ£i ai Bisericii Ortodoxe ÅŸi unul dintre cei mai mari teologi creÅŸtini, considerat „păzitor de duhuri rele”.
TradiÅ£ia populară spune că de Anul Nou se înnoiesc toate, motiv pentru care e bine ca oamenii, în prima zi din an, să-ÅŸi pun un gând bun, ca să le meargă bine tot anul.
Legenda populară spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat-o chiar pe cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoÅ£el, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc ÅŸi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.
Cine a fost Sfântul Vasile
Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 ÅŸi 379, în vremea împăratului Constantin. Sfântul Vasile s-a născut în Cezareea Capadochiei din părinÅ£i credincioÅŸi ÅŸi înstăriÅ£i, Emilia ÅŸi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate.
Iubitor de învăţătură ÅŸi înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile ÅŸi-a îmbogăţit cunoÅŸtinÅ£ele învăţând în ÅŸcolile din Cezareea, BizanÅ£ ÅŸi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie.
A fost înălÅ£at la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru biserică.
Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este „Liturghia Sfântului Vasile cel Mare”.
Sfântul Vasile este primul ierarh care a întemeiat, pe lângă biserici, aziluri ÅŸi spitale pentru săraci, o leprozerie ÅŸi un aÅŸezământ pentru recuperarea prostituatelor.
A murit în ziua de 1 ianuarie a anului 379, când încă nu împlinise 50 de ani, intrând în istoria creÅŸtină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.
Cine are astăzi onomastica
Numele Vasile este foarte răspândit în toată lumea creÅŸtină. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la rândul lui înseamnă „rege”, „împărat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.
Peste 530.000 de români îÅŸi sărbătoresc onomastica vineri, de sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare.
Conform datelor de la DirecÅ£ia de evidenÅ£a persoanei, este vorba despre 452.144 de bărbaÅ£i ÅŸi 80.619 femei. Cel mai des întâlnit prenume în rândul bărbaÅ£ilor este Vasile - purtat de 431.390 de persoane. Se mai regăsesc următoarele prenume derivate: Sica/Sică - 382 de persoane, Sile - 439, Silica/Silică - 227, Vasi - 120, Vasilica/Vasilică - 20.407. La femei, cel mai des întâlnit este prenumele Vasilica - 77.469. Mai sunt regăsite derivatele numelui: Sica - 862 de persoane, Silica - 519, Vasi - 24, Vasila - 370, Vasilca - 1.375.
Sorcova, cea mai cunoscută tradiÈ›ie de Sfântul Vasile
La trecerea dintre ani ÅŸi pe 1 ianuarie copiii obiÅŸnuiesc să meargă cu sorcova din casă în casă, pentru a le ura oamenilor bogăţie ÅŸi sănătate.
Sorcova era confecÅ£ionată, la început, din una sau mai multe rămurele de pomi fructiferi (măr, păr, viÅŸin, prun) sau de trandafir, tăiate ÅŸi puse în apă la înmugurit ÅŸi înflorit în ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) sau de MoÅŸ Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova, simbol al vegetaÅ£iei de primăvară, a început să fie realizată dintr-o nuia cu rămurele împodobite cu fire colorate de lână, cu beteală ÅŸi cu un fir de busuioc în vârf. În Bucovina, sorcova are ataÅŸat È™i un colopoÅ£el.
Copiii îÅŸi sorcovesc părinÅ£i ÅŸi rudele apropiate, apoi pornesc, câte doi-trei, să colinde vecinii. În timpul uratului, aceÅŸtia ating ritmic cu sorcova uÅŸa sau fereastra, dacă se colindă afară, sau corpul gazdelor, dacă se colindă înăuntru. După terminarea colindatului, sorcova se păstrează peste an, ca un lucru sfânt, agăţată de peretele de la răsărit al casei, la icoană sau în alt loc curat al gospodăriei.
Alte obiceiuri de Sfântul Vasile
Totodată, în prima zi a noului an, se păstrează în unele zone obiceiul colindatului cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici ÅŸi mărgele, tradiÅ£ie denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, colindătorii se despart, dezgătind căpăţâna ÅŸi luându-ÅŸi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.
Un alt obicei este cel al Dezlegării Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleagă anul ÅŸi rodul colindând pe uliÅ£e, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forÅ£elor malefice: seceta, tăciunele de grâu, insectele ÅŸi animalele dăunătoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleagă cununiile cu un descântec: „Slobozim câÅŸlegiile/ Să mărităm fetele/ UmblaÅ£i, feciori,/ Să fie peÅ£itori”.
Ce e bine să faci în prima zi a anului
Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul ÅŸi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc, pentru că aÅŸa cum porcul râmă numai înainte, tot aÅŸa va merge ÅŸi omul spre belÅŸug.
Tot de Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului ÅŸi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.
De Sfântul Vasile se zice că este bine să bei mult vin, existând credinÅ£a că atât cât va bea omul în această zi va avea sânge în obraz în timpul anului.
PredicÈ›ia vremii de Sfântul Vasile
Åži în ceea ce priveÅŸte vremea, tradiÅ£ia populară are numeroase interpretări. Astfel, potrivit tradiÅ£iilor, cum este ziua de Anul Nou aÅŸa va fi tot anul: bun sau rău.
De asemenea, credinÅ£a populară spune că, dacă în ziua de Anul Nou e ger mare ÅŸi dacă pe zăpadă se văd multe steluÅ£e, e semn că anul ce urmează va fi bun ÅŸi vor fi multe cununii.
Dacă în ziua de Sfântul Vasile ninge, anul ce urmează va fi unul îmbelÅŸugat, iar dacă este senin ÅŸi geros, oamenii vor fi sănătoÅŸi pe parcursul anului.
Dacă noaptea de Anul Nou este „lină ÅŸi senină”, este un semn că noul an va fi unul bun.
Semnificații magice atribuite zilei de 1 ianuarie
Există multe obiceiuri ÅŸi superstiÅ£ii legate de prima zi din noul an, în care se sărbătoreÅŸte Sfântul Vasile cel Mare.
Sfântul Vasile, perceput de unii drept primul petrecăreÅ£, numele lui fiind considerat de alÅ£ii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creÅŸtinilor, „păzitor de duhurile rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.
În ziua de Sfântului Vasile cel Mare e bine să verÅŸi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Dacă în ziua de Sfântul Vasile, după ce te speli pe faţă, te ÅŸtergi cu un prosop în care pui un ban de aur sau de argint, vei fi curat ÅŸi sănătos în tot anul.
Totodată, dacă dormi de Sfântul Vasile, riÅŸti să fii leneÅŸ tot anul.
Tot la ţară, fetele nemăritate obişnuiesc să construiască punţi din două crenguţe de măr dulce, de care leagă busuioc, o pară de argint cu fir de aţă roşu, un inel, o batistă şi un şir de mărgele, pentru vedea cum va fi alesul. Astfel, dacă puntea este plină de brumă, fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.