Ordonanța de Urgență nr. 26/2012, dată de Guvernul Ponta 1, ordonanță care urmărea reducerea cheltuielilor bugetare, stipula că instituțiile publice care au personal specializat în domeniul juridic „nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare”.
OUG-ul conține o „portiță” de la această interdicție. Instituțiile publice pot contracta avocați externi doar în cazurile „temeinic justificate”, când „activitățile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare autorităților și instituțiilor publice prevăzute la alin. 1, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități”, scrie Libertatea.
În 2016, un raport al Curții de Conturi a României arăta că, la nivelul administrației publice locale și centrale, cheltuielile juridice au fost de 162 de milioane de euro, în perioada 2013-2015. Din această sumă, în jur de 96 de milioane de euro reprezentau cheltuielile cu funcționarea aparatului juridic propriu și 66 de milioane de euro – cheltuilelile cu servicii juridice externe.
CJ-urile au sute de angajați, dar caută avocați
Motivele invocate de instituțiile publice pentru contractarea avocaților externi se referă fie la cantitatea spețelor, fie la complexitatea spețelor, peste puterea propriilor departamente juridice. Iar la baza acestor explicații stă pietroiul despre care autoritățile susțin că e legat prin grila salarială de piciorul lor și le împiedică să angajeze suficienți oameni competenți în posturi.
Un consiliu județean este o instituție cu sute de angajați. Cu mii de angajați, dacă luăm în calcul și instituțiile din subordine. CJ Timiș are în jur de 2.500 de angajați, CJ Covasna – 1.900 de angajați. CJ Brașov are 433 de angajați, conform organigramei, fără instituțiile din subordine. Și totuși, consiliile județene cheltuiesc sute de mii de euro pentru a plăti avocați care să le reprezinte în instanță.
Ce spune Codul Administrativ despre reprezentarea CJ-urilor în justiție?
Articolul 109 prevede următoarele: „Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către președintele consiliului județean. (…) Atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condițiile legii”.
15 CJ-uri n-au achiziționat servicii juridice
Cu toate acestea, există un număr de 15 Consilii Județene care nu au contractat servicii juridice în ultimii cinci ani.
CJ-urile care au făcut față chemărilor în instanță bazându-se pe propriul departament juridic sunt din Alba, Bacău, Bihor, Botoșani, Buzău, Dolj, Gorj, Harghita, Iași, Mureș, Olt, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vâlcea.
Un avocat din Botoșani, plătit cu 90.000 de euro de CJ Suceava
Locul al patrulea este ocupat de SCP Zamfirescu, Racoți Vasile & Partners, cu sediul în sectorul 2, societate către care CJ Maramureș a achitat în total 950.000 de lei (în jur de 200.000 de euro), în cinci ani.
În ordinea încasărilor, avocatul Cornel Ursache, din Botoșani, membru în Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, a fost plătit pentru reprezentarea CJ Suceava cu suma de 449.000 de lei (în jur de 90.000 de euro). Tot de la CJ Suceava, Stoica și Asociații, societatea fostului ministru al justiției, Valeriu Stoica, a încasat 172.129 de lei (în jur de 35.000 de euro), în ultimii cinci ani.
Citește întreaga știre pe Libertatea...