OrdonanÈ›a de Urgență nr. 26/2012, dată de Guvernul Ponta 1, ordonanță care urmărea reducerea cheltuielilor bugetare, stipula că instituÈ›iile publice care au personal specializat în domeniul juridic „nu pot achiziÈ›iona servicii juridice de consultanță, de asistență È™i/sau de reprezentare”.
OUG-ul conÈ›ine o „portiță” de la această interdicÈ›ie. InstituÈ›iile publice pot contracta avocaÈ›i externi doar în cazurile „temeinic justificate”, când „activitățile juridice de consultanță, de asistență È™i/sau de reprezentare, necesare autorităților È™i instituÈ›iilor publice prevăzute la alin. 1, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități”, scrie Libertatea.
În 2016, un raport al CurÈ›ii de Conturi a României arăta că, la nivelul administraÈ›iei publice locale È™i centrale, cheltuielile juridice au fost de 162 de milioane de euro, în perioada 2013-2015. Din această sumă, în jur de 96 de milioane de euro reprezentau cheltuielile cu funcÈ›ionarea aparatului juridic propriu È™i 66 de milioane de euro – cheltuilelile cu servicii juridice externe.
CJ-urile au sute de angajați, dar caută avocați
Motivele invocate de instituÈ›iile publice pentru contractarea avocaÈ›ilor externi se referă fie la cantitatea speÈ›elor, fie la complexitatea speÈ›elor, peste puterea propriilor departamente juridice. Iar la baza acestor explicaÈ›ii stă pietroiul despre care autoritățile susÈ›in că e legat prin grila salarială de piciorul lor È™i le împiedică să angajeze suficienÈ›i oameni competenÈ›i în posturi.
Un consiliu judeÈ›ean este o instituÈ›ie cu sute de angajaÈ›i. Cu mii de angajaÈ›i, dacă luăm în calcul È™i instituÈ›iile din subordine. CJ TimiÈ™ are în jur de 2.500 de angajaÈ›i, CJ Covasna – 1.900 de angajaÈ›i. CJ BraÈ™ov are 433 de angajaÈ›i, conform organigramei, fără instituÈ›iile din subordine. Și totuÈ™i, consiliile judeÈ›ene cheltuiesc sute de mii de euro pentru a plăti avocaÈ›i care să le reprezinte în instanță.
Ce spune Codul Administrativ despre reprezentarea CJ-urilor în justiÈ›ie?
Articolul 109 prevede următoarele: „Reprezentarea în justiÈ›ie a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către preÈ™edintele consiliului judeÈ›ean. (…) AtribuÈ›ia de reprezentare în justiÈ›ie poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al preÈ™edintelui consiliului judeÈ›ean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condiÈ›iile legii”.
15 CJ-uri n-au achiziționat servicii juridice
Cu toate acestea, există un număr de 15 Consilii JudeÈ›ene care nu au contractat servicii juridice în ultimii cinci ani.
CJ-urile care au făcut față chemărilor în instanță bazându-se pe propriul departament juridic sunt din Alba, Bacău, Bihor, BotoÈ™ani, Buzău, Dolj, Gorj, Harghita, IaÈ™i, MureÈ™, Olt, Teleorman, TimiÈ™, Vaslui È™i Vâlcea.
Un avocat din Botoșani, plătit cu 90.000 de euro de CJ Suceava
Locul al patrulea este ocupat de SCP Zamfirescu, RacoÈ›i Vasile & Partners, cu sediul în sectorul 2, societate către care CJ MaramureÈ™ a achitat în total 950.000 de lei (în jur de 200.000 de euro), în cinci ani.
În ordinea încasărilor, avocatul Cornel Ursache, din BotoÈ™ani, membru în Consiliul Uniunii NaÈ›ionale a Barourilor din România, a fost plătit pentru reprezentarea CJ Suceava cu suma de 449.000 de lei (în jur de 90.000 de euro). Tot de la CJ Suceava, Stoica È™i AsociaÈ›ii, societatea fostului ministru al justiÈ›iei, Valeriu Stoica, a încasat 172.129 de lei (în jur de 35.000 de euro), în ultimii cinci ani.
CiteÈ™te întreaga È™tire pe Libertatea...