Instaurata inca de la venirea pe tronul Romaniei a lui Carol I, 10 Mai a ramas in traditia romanilor ca Ziua Nationala a Romaniei moderne, ziua in care Romania a devenit stat independent. Concret, pe 9 mai 1877 in Sesiunea Extraordinara a Adunarii Deputatilor ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, declara ruperea oricaror legturi cu Poarta Otomana si proclama independenta de stat. A doua zi, pe 10 mai, se organizeaza solemnitatea proclamarii independentei, ocazie cu care Principele decide ca sarbatoarea nationala sa se celebreze ca fiind ziua proclamarii independentei. Tot la 10 mai, de aceasta data in 1881, este proclamat Regatul Romaniei.
In 1947 este inlaturata monarhia si odata cu ea si sarbatoarea de 10 mai, care devine doar ziua in care o monarhie straina se instapaneste in tara, neincadrandu-se in normele noii ordini.
Timp de patru decenii, 23 august este ziua nationala a Romaniei, marcata prin parade si spectacole grandioase. La 23 august 1944, regele Mihai lanseaza lovitura de stat impotriva guvernului Antonescu trecand de partea aliatilor. La putere este inscaunat un guvern format de noua coalitie Blocul National Democratic, din care faceau parte taranistii, liberalii, social-democratii si comunistii. Desi nu joaca un rol important la acest eveniment, comunistii s-au folosit de el ca element de propaganda. Astfel, se vorbeste despre insurectie armata, revolutie de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista. Manifestatiile contribuie la afirmarea cultului personalitatii lui Nicolae Ceausescu, cand pe stadioane se realizeaza programe speciale, defilari megalomane si petreceri muncitoresti.
1 decembrie este adoptata ca zi nationala a Romaniei in 1990, fiind data la care Marea Adunare de la Alba-Iulia vota in 1918 unirea Transilvaniei cu Romania, creandu-se un singur stat national. Primul pas este facut de fapt la 21 nov./4 dec. 1917, cand Sfatul Tarii din Basarabia proclama Republica Democratica Moldoveneasca, urmat de cel din 24 ian./6 feb. cand se adopta declaratia de independenta.
Incununarea acestor actiuni se implineste la 27 martie/9 aprilie 1918, cand Sfatul Tarii de la Chisinau, ales prin vot universal, direct, egal si secret decide cu majoritate de voturi unirea cu Romania a Republicii Democratice Moldovenesti. Apoi Comitetul Executiv al Consiliului National din Bucovina, convoaca un Congres General al Bucovinei pentru 15/28 nov. 1918 in Palatul Mitropolitan din Cernauti. Presedintele Congresului, Iancu Flondor, da citire motiunii in care se afirma ca Bucovina este parte organica a Moldovei. Congresul general al Bucovinei hotaraste in numele suveranitatii nationale unirea neconditionata a Bucovinei in vechile ei hotare cu Regatul Romaniei. In zilele cand romanii din Bucovina rostesc hotararea de Unire cu Romania, in Transilvania se pregateste ultimul act al marii epopei nationale.
Adunarea Nationala de la Alba Iulia, constituita din 1228 de delegati si sustinuta de 100.000 de persoane, adopta o rezolutie care consfinteste unirea tuturor romanilor din Transilvania si Banat cu Romania.
La 1 decembrie 1918, Vasile Goldis citeste rezolutia Unirii: "Adunarea nationala a tuturor romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca, adunati prin reprezentantii lor indreptatiti la Alba Iulia in ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decreteaza unirea acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite de dansii cu Romania. Adunarea proclama indeosebi dreptul inalienabil al natiunii romane la intreg Banatul, cuprins intre Mures, Tisa si Dunare".
Legea unirii este ratificata prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie de catre regele Ferdinand, fiind votata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 29 decembrie 1919, in unanimitate.
In conformitate cu constitutia din 1991, articolul 12, alineatul 2, 1 decembrie este Ziua Nationala a Romaniei, zi adoptata anterior, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgata de presedintele Ion Iliescu si publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990.
Sursa: Historia
