"Într-o operație de apărare a teritoriului național din zilele noastre, prima etapă, cea a împiedicării cucerii supremației asupra spațiului aerian românesc, decide soarta războiului. Forțele aeriene românești fiind cele de care depinde continuarea luptei sau capitularea imediată. Îndeplinirea acestei misiuni depinde de aproximativ 20 de avioane MiG-21 Lancer, apte de zbor dar cu resursa terminată de vreo 6 ani, înarmate cu rachete aer-aer sovietice (recuperate de la avioanele MiG-23 și MiG-29, scoase din dotare) cu bătaia maximă de 40 km. În timp ce vecinii noștri (Ungaria, Ucraina, Cehia, Polonia și Rusia) dispun de rachete aer-aer mai moderne, cu bătaia de 80-120 km. Forțele aeriene române mai dispun și de rachete sol-aer sovietice din 1964, rachete sovietice KUB și de o baterie AA Hawk veche din 1968, pe care nicio țară din Europa nu se obosește să le bombardeze, întrucât sunt ușor de anihilat prin bruiaj", scrie Vocea Rusiei.
"Ținând cont de înzestrarea actuală a armatei române, se poate presupune că ea riscă să piardă supremația aeriană în primele 30 de minute de la declanșarea unei operaţii militare. Odată cu câștigarea supremației aeriene, aviația are libertate totală de acțiune în întreg spațiul aerian românesc și trece la a doua etapă a operației: nimicirea forțelor terestre românești. Începe cu structura ierarhică de comandă politică și militară, prin bruierea emisiei mijloacelor electronice de comunicare și prin lovirea nodurilor de rețea și a serverelor care asigură liniile de date, cu blocarea comunicațiilor rutiere, feroviare, navale și aeriene și interzicerea oricăror forme de aprovizionare a armatei și a populației civile. Prin aceasta se realizează împiedicarea manevrei și izolarea unităților, subunităților luptătoare care sunt obligate să acționeze individual, în orb și fără nicio coordonare. Aviația continuă cu vânarea din aer concentrărilor de tancuri, TAB-uri, MLI-uri, APR-uri și piese de artilerie. Abia apoi se ocupă pe îndelete de infanterie", mai scriu jurnaliştii.
MAPN respinge afirmaţiile
"Referitor la aprecierile privind capacitatea operaţională a Armatei sau implicarea României în vreun act militar pe teritoriul Ucrainei, Ministerul Apărării Naţionale precizează că acestea sunt speculaţii şi trebuie evitată căderea în capcana unui război psihologic. Armata României este în măsură să-şi îndeplinească îndatoririle stabilite prin Constituţie, pentru asigurarea securităţii naţionale şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale asumate de România în plan militar. Ca membră a NATO, România ia toate măsurile, conform deciziilor stabilite la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, pentru a fi pregătită să contribuie la realizarea obiectivului fundamental al NATO, apărarea spaţiului comun aliat", a precizat Ministerul Apărănii Naţionale, într-un comunicat.
