Totodată, ministrul Apărării a precizat că, pe lângă aceste acţiuni "imediate şi pe termen scurt", Bucureştiul are şi "alte solicitări şi vizavi de partenerul american şi vizavi de NATO" privind "dislocarea unor escadrile în România până când, în 2017, va deveni operaţională escadrila noastră de F-16".
Pe de altă parte, Duşa a respins catalogarea de "avioane second hand" a aparatelor pe care România le va achiziţiona din Portugalia.
El a explicat că piloţii şi specialiştii i-au spus aceste avioane vor fi dotate cu armanent de ultimă generaţie şi, practic, va rămâne doar fuzelajul din vechile aparate.
"Un avion de vânătoare care are avionica de ultimă generaţie, care are sistemele de război electronice de ultimă generaţie şi are armanent de ultimă generaţie, pentru că cel mai important este armamentul, (...) este un avion eficient şi foarte bun. Mai ales că prin reparaţiile pe care le facem la aceste avioane, vor rămâne doar fuzelajele, ele sunt dotate cu motoare noi şi în pachetul acela (acordul de achiziţionare a avioanelor din Portugalia - n.r.) intră şi motoare de rezervă", a spus Mircea Duşa.
Totodată, ministrul Apărării a precizat că, luni, va discuta la telefon cu şeful Pentagonului, Chuck Hagel.
Anunţul ministrului Apărării vine după ce Statele Unite ale Americii au solicitat României extinderea operaţiunilor de la baza Kogălniceanu, respectiv dislocarea unor elemente a unei unităţi de infanterie marină şi a unui număr de aeronave militare, astfel încât numărul militarilor americani dislocaţi va fi de maximum 1.600.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a citit, marţi, în plenul comun al Parlamentului, scrisoarea transmisă de şeful statului, Traian Băsescu, privind solicitarea Ambasadei SUA de extinderea a operaţiunilor actuale la aerodromul Mihail Kogălniceanu.
Solicitarea Ambasadei SUA se referă la dislocarea la aerodromul Mihail Kogălniceanu a unor elemente ale unei unităţi de infanterie marină denumită "Special Purpose Marine Air-Ground Task Force-Crises Response (SP MAGTF-CR)", cu până la 600 de militari, precum şi cu "un număr de aeronave militare necesare pentru îndeplinirea minisunilor specifice".
Prin dislocarea elementelor menţionate, numărul total al militarilor americani destinaţi pentru operaţiunea temporară pe aeroportul Kogălniceanu în sprijinul operaţiunilor de transport multimodal International Security Assitance Force (ISAF) şi Enduring Freedom (OEF), precum şi pentru misiunile specifice ale unităţii de infanterie marină SP MAGTF-CR este de maximum 1.600 de militari.
Potrivit Legii 291/2007, intrarea şi staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaţionale, se aprobă de către Preşedintele României la propunerea primului-ministru, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Preşedintele României informează Parlamentul despre decizie, în termen de 5 zile de la luarea acesteia, iar dacă Parlamentul este în vacanţă, de la începerea sesiunii ordinare sau extraordinare, după caz.
Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Duane Butcher, a afirmat, la 17 noiembrie 2013, la Constanţa, că baza de la Mihail Kogălniceanu va deveni un nod de transport esenţial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afganistan.
"Vorbind despre Mihail Kogălniceanu, România ne-a permis cu generozitate să utilizăm în mod extins unităţile sale pentru transportul trupelor şi echipamentului spre şi dinspre Afganistan. Pe măsură ce se apropie retragerea trupelor ISAF din Afganistan, Mihail Kogălniceanu va deveni un nod de transport esenţial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afganistan", a declarat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, cu ocazia unei recepţii organizate la bordul navei Mount Whitney.
realitatea.net
