El a precizat ca fiecare stat trebuie sa-si protejeze siguranta alimentara a cetatenilor, iar singura tara din lume care nu a facut nimic pentru ingradirea dreptului de proprietate a strainilor este Romania.
El a aratat ca Romania este singura tara din Uniunea Europeana care nu a facut nicio notificare cu privire la vanzarea terenurilor catre straini, in vreme ce toate celelalte tari au notificat UE cu privire la interdictiile aplicate.
"Noi nu am facut nicio notificare. Estonia a facut notificare, iar acum a scos un draft de lege care prevede ca nu poti cumpara teren decat daca esti cetatean estonian. In Polonia trebuie sa faci dovada ca ai rezidenta timp de 12 ani in tara. In Germania, nu poti cumpara decat daca faci parte din economia Germaniei, adica, daca platesti taxe acolo", a continuat Baciu.
In acelasi registru, Confederația Asociațiilor Țărănești din România (CATAR) a criticat dur noile modificări aduse de Ministerul Agriculturii la legea vânzării terenurilor agricole, pe care le califică drept "un act de trădare naţională".
"Legea care reglementează tranzacţionarea terenurilor agricole româneşti trebuie să faciliteze accesul fermierilor români (persoane fizice, juridice, asociații, cooperative agricole) şi tinerilor fermieri români la resursa principală – pământul – cu scopul de a asigura suveranitatea alimentară a României, ocuparea forței de muncă, distribuția judicioasă a resurselor naturale ale ţării către cetăţenii ei cu precădere, pentru a reduce decalajele între România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene la nivel social, economic și ecologic. Aceste trei criterii stau la baza asigurării sustenabilităţii dezvoltării, subiect atât de dezbătut la nivelul întregii Europe" – a aratat CATAR, intr-un comunicat.
Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, declarase, in luna octombrie, că, o dată cu noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), România va fi nevoită să accepte ca și perosanele străine să poată cumpăra terenuri arabile.
"Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru ca asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru", a spus Daniel Constantin.
LAPAR: vanzarea unui singur hectar de teren in Germania, ar fi declansat isterie natională
Baciu a comparat situatia din Romania cu cea din Germania, unde, chiar si vanzarea unui singur hectar de teren, ar fi declansat un scandal national. Presedintele LAPAR sustine ca Romania va deveni foarte saraca pe masura ce strainii vor acapara terenuri in tara.
"Cand este deja prea mult? Trebuia sa ne sesizam de la primul hectar cumparat de straini. Daca se intampla asta in Germania, luau foc aia, era caz national. (…). Tara va fi saraca pentru ca firmele straine exporta profitul. Sa va uitati in bilantul acelor societati cu proprietari straini. Mai in fiecare an sunt pe pierdere, sau aproape de zero. Au suprafete de 20-30.000 de hectare, dar abia isi duc zilele. Toata lumea stie asta. Cu siguranta, si "serviciile". Dar nu sunt interesate… O sa platim cu varf si indesat ca acum suntem pasnici. O sa zicem si atunci: stiti, s-a negociat prost in tratatul de aderare", a punctat seful LAPAR.
Baciu a mai arata ca "nu mai poti sa-i iei inapoi dreptul dobandit legal" iar "ceea ce au luat este bun luat".
Pozitia LAPAR coincide cu cea formulate de Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR) care a aratat recent ca exporturile Romaniei sunt realizate, de fapt, aproape exclusiv de firmele cu actionarita strain. Cea mai mare parte a exporturilor României, respectiv 82,2% , sunt realizate de firmele cu capital străin din România pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanţare.
"Firmele cu capital străin din România au acces mult mai uşor la finanţare decât cele cu capital românesc. România nu se află într-o criză de comenzi ca în Europa Occidentală, unde sunt zone întregi zone industriale închise. La noi nu există o criză de comenzi. La noi e o criză de finanţare", a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor din România(ANEIR) într-o conferinţă de presă la Banca Naţională a României.
Cu noua lege, strainii vor detine un sfert din suprafata arabila a Romaniei
Mai mult, reprezentantul LAPAR sustine ca noul proiect de lege, care va trece in viitorul imediat prin Parlament, ii favorizeaza, de fapt, pe strainii care detin pamant in arenda, si le pune bete-n roate chiar fermierilor romani.
"Foarte multe firme straine care au pamant in arenda – nemti, austrieci, danezi, vor avea drept de preemptiune la cumparare. Cred ca vorbim despre circa un milion de hectare de teren aflat in aceasta situatie. Daca adaugam si milionul pe care-l detin deja, ajungem la 2 milioane, poate si mai mult, un sfert din suprafata arabila a tarii in proprietatea strainilor. (…) Legea (vanzarii terenurilor catre straini n.r.) a ajuns intr-o formula in care cu mare lucru nu ne ajuta nici pe noi. Mai mult ne incurca pentru ca impune restrictii care, cu siguranta, vor creea mari probleme atat celor care vor sa vanda, cat si celor care vor sa cumpere", a mai aratat presedintele LAPAR.
Pozitia LAPAR este sustinuta si de Alianta ROPAC, care sustine ca situatia este de-a dreptul dezastruoasa.
"Acel milion de hectare sunt cumparate pe acte, dar oare cate milioane de hectare sunt cumparate fara acte, doar cu contracte de mana pe terenuri neintabulate. Ministerul, in toate raportarile sale, vorbeste despre detinerea in Romania de catre straini a unui milion, un milion doua sute de mii de hectare de teren la aceasta data. Dar asta inseamna statistica pe acte notariale. Foarte multe terenuri, in special in partea de sud si Moldova, unde n-a existat cadastru, acesti oameni detin suprafete enorme de pamant fara documente, si acum, cum ii prind pe romani la inghesuiala, cum ii duc sa semneze actele. Adevarata suprafata detinuta de straini in Romania se va vedea imediat ce se va pune in functiune legea prin care ei au dreptul sa cumpere terenuri. Atunci se va vedea adevaratul dezastru care exista in piata funciara din Romania", a declarat intr-o conferinta de presa, Claudiu Franc, presedintele ROPAC.
In mare parte, potrivit ROPAC, terenurile nu sunt inregistrate in sistemul notarial, fiind cumparate pe baza de titlu si nu de carte funciara, pentru a se masca situatia reala a cumpararilor si pentru a se proteja de fiscul din tara de origine.
Mai mult, presedintele ROPAC sustine ca strainii cumpara demult terenuri pe persoana fizica in toata tara, desi legea interzice in prezent acest lucru.
"Sunt peste tot straini, incepand din Moldova, sudul Romaniei, Banat, pana-n Satu Mare. Oriunde mergem in Romania stim ca exista cetateni straini care au cumparat si cumpara in continuare terenuri ca si persoane fizice, chiar daca legea nu este inca in vigoare, a punctat Franc.
"Nu suntem de-acord cu infiintarea acelei agentii nationale pentru ca nu va face altceva decat sa vanda ponturi (…). A gestionat prost si terenurile pe care le-a avut pana acum (…). Notarii au obligatia ca lunar, daca nu saptamanal, sa dea la statistica suprafetele de terenuri tranzactionate. Deci, nu este nevoie de o institutie care sa gestioneze o activitate private, a continuat seful LAPAR.
Ela aprecizat ca multe prevederi ale legii sunt, pur si simplu, neconstitutionale si inaplicabile.
"N-am inteles, de asemenea, de ce suntem conditionati de varsta. Legat de dreptul de preemptiune, care vecin are drept de preemptiune cand ai doi, trei sau chiar cinci vecini, in functie de forma terenului? Cred ca primaria se va transforma intr-un fel de Andreea Marin sa caute toti mostenitorii din lumea asta, a comentat ironic Baciu prevederile legii.
Presedintele LAPAR apreciaza ca, de fapt, legea pune mai multe restrictii romanilor decat strainilor.
"Majoritatea terenurilor se vand cand iti crapa maseaua. Vine omul si zice: dati-mi repede ca am un necaz. De obicei, vine cel mai nevoias. Ala vine. Esti nevoit sa-i suporti tu si cadastrul, care, de multe ori, costa mai mult decat valoarea terenului. Tu trebuie sa-i suporti cheltuielile la notar. El, ca sa-l poata declara, trebuie sa depuna documentele cu tot cu cartea funciara. Aceste cheltuieli le suporta cumparatorul. Dar, cine-i cumparatorul? Sa vedeti la ce rezultate va conduce aceasta lege. Incurca-i drace! Intentia a fost sa ingreuneze accesul strainilor, dar acum ne-am ingreunat noi situatia, a conchis Baciu.
Concurenta neloaila intre români si straini
Potrivit LAPAR, românii se afla intr-o situatie de concurenta neloiala cu strainii la achizitia de terenuri arabile pentru ca beneficiaza de credite cu dobanda subventionate sau fara dobanda, in vreme ce fermierii romani nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene. In plus, potrivit lui Baciu, un hectar de teren in Europa de Vest “a ajuns la pretul unui autoturism de lux de firma sau la pretul unui apartament de lux din Bruxelles. Una peste alta, fermierii români sunt puternic decapitalizati, comparativ cu cei din restul Europei.
CATAR considera ca legislatia, limitarea accesului la creditare si imposibilitatea accesarii de fonduri europene de catre majoritatea fermierilor romani, ii pun pe acestia intr-o situatia grava de concurenta neloiala fata de straini, care au, astfel, acces neingradit la piata funciara din România, unde sunt practicate inca preturi foarte mici la achizitia de terenuri, comparativ cu preturile din restul Europei.
"Se pare ca piata comuna este doar la facere, nu si la desfacere. Accesul la fonduri europene este infinit mai greu in România, comparativ cu restul Europei, subventia pe suprafata este de cateva ori mai mica, iar fermierii români nu au acces la credite, comparativ cu cei straini care au acces usor la credite cu dobanzi foarte mici, a declarat Bogdan Buzescu, presedintele CATAR, federatie membra ROPAC.
Preţurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene. Preţurile terenurilor agricole diferă în România foarte puternic între regiuni, astfel că în Nord-Est şi Sud-Est terenurile agricole se vând în medie cu 2.600-2.900 de euro pe hectar, în timp ce în Muntenia şi Banat preţurile sunt mai mari, ajungând la 3.500-3.600 de euro pe hectar, potrivit unui studiu al companiei.
Sursa: Certitudinea.ro
