Rămășițele unui bărbat care a decedat în Germania au fost trimise acasă printr-un colet poștal. Bărbatul s-a prăpădit chiar în a doua zi de Crăciun, iar ultima dorinţă a fost să fie îngroapat în cimitirul din sat, în cripta familiei sale, acolo unde îşi doarme somnul de veci şi tatăl lui.

Coletul, care conținea un borcan cu cenușa bărbatului de 46 ani, din Prisaca Dornei, a fost trimis pe adresa Parohiei Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Prisaca Dornei. Nici poștașul, care a plimbat coletul toată ziua pe bicicletă, nu a știut ce transportă.

Preotul paroh Cristian Gheorghe Brocea a declarat că după sărbătorile de iarnă a fost contactat de rudele unui bărbat plecat de mai mulţi ani în Germania, rude care i-au spus că bărbatul în cauză s-a prăpădit din cauze naturale chiar în a doua zi de Crăciun, şi vor să-i îndeplinească ultima dorinţă: să-l îngroape în cimitirul din sat, în cripta familiei sale, acolo unde îşi doarme somnul de veci şi tatăl bărbatului, scrie Monitorul de Suceava.

Cum costurile cu repatrierea trupului neînsufleţit ajungeau undeva la 7.000 de euro, rudele îndoliate din Germania au decis incinerarea cadavrului şi trimiterea în ţară doar a cenuşii. Pentru acest lucru, în schimb, aveau nevoie de o adresă de la parohia din Prisaca Dornei, cum că preotul este de acord să ia în custodie, în cimitirul din sat, cenuşa defunctului.

Cristian Gheorghe Brocea a sunat mai întâi la Protopopiat, fiind şi el într-o situaţie inedită, după care, aflând că nu e nimic în neregulă, a acceptat şi le-a dat adresa rudelor.

"Când am aflat ce este în el, l-am luat pe pălimar şi am mers direct la familie, anunţând şi celelalte rude. Ştiu că era aşa un colet, iar în interior un plic, cu toate datele şi documentele necesare, şi am văzut apoi, când au desfăcut rudele, un fel de borcan, aşa, din inox, foarte bine sigilat", a declarat preotul Brocea.

"Nu a fost o slujbă de înmormântare. Am spus doar câteva cuvinte de mângâiere pentru familie, s-a făcut o groapă de aproximativ jumătate de metru în cripta familiei, o cruce la căpătâi, cum ar veni, că a fost ortodox… şi cam asta a fost. La 40 de zile, noi, parohia, ne vom ocupa să-i facem prohodul. Şi pentru mine a fost ceva inedit", a povestit preotul.

Dacă rudele ar fi ales să repatrieze trupul defunctului ca atare, demersul ar fi necesitat sicriu şi transport special, în valoare de câteva mii de euro, precum şi o procedură birocratică greu de urmat. Soluția, ușor necreștineacă, a mers, iar defunctului i-a fost împlinită ultima voie cu ajutorul poștei internaționale și autohtone.

CITEȘTE ȘI: "Problema deficitului de muncitori în construcții, rezolvată cu deținuți: „Nu-i..."