Ce înseamnă TTIP? Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii. Dar CETA? Acordul Economic şi Comercial UE-Canada. În fine, ce este ISDS? Soluţionarea litigiilor între investitori şi stat - o clauză antidemocratică şi ruşinoasă.
Mai mulţi specialişti europeni au demonstrat că TTIP va aduce însă mai multe dezavantaje, printre care:
1. O legislaţie paralelă, doar pentru corporaţii;
2. Alimente injectate cu organisme modificate genetic;
3. Cianură şi gaze de şist în industria extractivă;
4. Drepturi de muncă restrânse (desfiinţarea contractelor colective de muncă);
5. Privatizarea serviciilor publice şi a bunurilor culturale.
Comisia Europeană recunoaşte incompatibilitatea fundamentală între modurile de abordare ale UE şi SUA (Canada), luând act că TTIP va adăuga un plus de 11 milioane de tone de CO2 în atmosferă, în timp ce preconizata creştere a producţiei generate de TTIP va crea "pericole atât pentru resursele naturale, cât şi pentru conservarea biodiversităţii" - CE dixit!
Cu toate acestea, CE continuă negocierile. Iar primul ministru, Victor Ponta, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi preşedintele Klaus Johannis, ignorând societatea civilă, ţin cuvântări entuziaste şi rupte de realitate despre binefacerile semnării accelerate a Tratatului transatlantic. 1.700.000 de europeni au semnat o petiţie către CE, cerându-i oprirea negocierilor actuale şi crearea altui tratat. A luat fiinţă o Coaliţie europeană anti TTIP, formată din 400 de organizaţii, printre care şi Coaliţia românească, aşezată sub umbrela Fundaţiei Terra Mileniul III.
Aceste organizaţii sunt alertate, spre exemplu, că unul dintre principiile de glorie ale UE, Principiul Precauţiei, va fi eliminat sub presiune americană. Ca exemplu, în UE, industria trebuie să facă dovada că un produs chimic este sigur înainte de a fi băgat pe piaţă, pe când în SUA, agenţia de protecţie a mediului trebuie să probeze că un produs chimic este dăunător şi apoi va fi retras de pe piaţă. Câte milioane îţi trebuie ca să poţi face o astfel de probă?
Ca dovadă, agenţia respectivă din SUA (EPA) a reuşit să introducă controale la doar şase (!) din cele 84.000 de produse chimice aflate în uz comercial. Iată încă un exemplu: în timp ce, în UE, în industria cosmeticelor, este interzisă utilizarea a 1.200 de substanţe, în SUA sunt interzise doar 12!
În timp ce 80% din toate alimentele vândute în supermarket-urile din SUA conţin ingrediente modificate genetic, produsele alimentare modificate genetic nu se vând în supermarket-urile europene. TTIP, CETA şi ISDS sunt pietre de hotar între o Europă relativ sănătoasă şi aflată sub protecţie şi o Americă relativ bolnavă, lăsată la discreţia corporaţiilor.
TTIP va aduce în Europa carne de vită împănată cu hormoni de creştere (interzisă în UE din 1988), carne de pui şi curcan prelucrată cu clor (procedeu interzis în UE din 1997), carne de porc pulverizată cu acid lactic şi alte "minuni" ale industriei alimentare. În fine, autorităţile de la Bucureşti nu-şi văd nici măcar propriul interes electoral. Ştie oare, d-l Ponta, că semnând TTIP, nu va mai putea mări salariul minim de la 900 de lei la 1000 de lei, decât cu riscul ca una sau alta dintre corporaţiile aflate în România să dea guvernul în judecată, pe motiv că mărirea salariilor i-ar reduce profitul? Pentru detalii şi semnături, accesaţi www.stopttip.ro, scrie Ion Longin Popescu, în Formula AS.
