Principalele declaraţii ale preşedintelui:
- AÅŸ vrea să explic niste formulări care mi-au adus multe critici. Vă aduceti aminte cu "Romania nava in furtuna", de "omul gras care era statul ÅŸi care stătea în spatele unuia slab ÅŸi firav, care era economia românească", cum sunt convins că vă aduceÅ£i aminte o dată: 5 mai 2010, cea mai grea zi din viaÅ£a mea ca ÅŸef al statului, ziua în care am anunÅ£at măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice ale ţării, anunÅ£ care în mare parte s-a realizat.
- Unele din cele anunÅ£ate n-au putut fi impleentate datorită deciziilor CCR dau au fost compensate. Este vorba deci de momentul de criză 2010, când România era într-o situaÅ£ie extrem de dificilă, aproape că nu ne mai puteam împrumuta pe pieÅ£ele internaÅ£ionale pentru a ne acoperi cheltuielile de funcÅ£ionare ÅŸi obligaÅ£iile sociale (...) România trecea printr-o reducere bruscă a investiÅ£iilor străine ÅŸi remiterile românilor care lucrau in Italia, Spania, FranÅ£a, Germania se reduseseră aproape la jumate, ÅŸomajul era 7,3%. Toate cifrele pe care le voi utiliza acum sunt cifre Eurostat.
- Veneam după un 2008 cu 7,3% creÅŸtere ÅŸi deficit bugetar de 5,7%. Poate acum aveÅ£i explicaÅ£ia deselor mele confruntări din 2007- 2008 cu guvernul in funcÅ£ie. E o realitate. Dacă disputele erau interpretate politic, cifrele acestea trebuie să trezească pe oricine ÅŸi să spună cum a putut fi guvernată Å£ara în acest mod. Cât dispreÅ£ pentru Å£ară? DispreÅ£ transferat în slujba obÅ£inerii victoriei in alegerile din 2008 când s-au utilizat banii bugetului pentru a se câÅŸtiga voturi. Aici ne-a dus acÅ£iunea oamenilor politici care au pus interesele lor mai sus decât interesul naÅ£ional, sacrificând România. După 2008 a urmat intrarea în criză profundă care ne-a dus la un deficit de 9%. PrăbuÅŸirea economică constatată în februarie s-a manifestat virulent in 2009, ducând la ocreÅŸtere negativă a PIB de 6.6% ÅŸi deficit de 9%. Măsurile din 2010 deveniseră inevitabile. Acea zi de 5 mai, când am anunÅ£at măsurile pe care le convenisem cu guvernul, nu puteau fi anunÅ£ate decât de cineva care îÅŸi asuma răspunderea politică deasupra partidelor ÅŸi acela nu putea fi decât preÅŸedintele. A fost o zi care mi-a adus ÅŸi ură ÅŸi supărare ÅŸi pierderi politice uriaÅŸe nu doar mie, ci ÅŸi premierului Boc ÅŸi guvernului.
- Cert e că ceea e noi am refuzat in acel moment a fost să încercăm echilibrarea bugetului de stat mărind taxele. O mărire de fiscalitate nu face decât să accentueze evaziunea fiscală, să crească ÅŸomajul, să afectăm mult mai tare economia.
- Obiectivele asumate pe 5 mai au fost (mulÅ£umesc ÅŸi acum majorităţii de atunci fragile că a acceptat asumarea a astfel de măsuri): Reducerea deficitului bugetar, menÅ£inerea numărului locurilor de muncă, restabilirea credibilităţii României pe pieÅ£ele financiare ÅŸi redobândirea respectului pentru noi. A fost o perioadă extrem de grea, din 5 mai ÅŸi până de curând. Odată cu măsurile de austeritate severe, ca măsuri de susÅ£inere a economiei am convenit cu guvernul Boc : creÅŸterea sumelor alocate pentru investiÅ£ii din bugetul de stat (...) Cam aÅŸa am gândit deciziile, protejând la maxim economia, ca singură ÅŸansă de reluare a creÅŸterii.
- Acum 2 zile Eurostat a publicat cifrele anului 2012. E foarte important că România e inregistrată cu o datorie publică de 37.8% din PIB ÅŸi cu un deficit bugetar de 2,9%. Sacrificul făcut de români e un sacrificu pe care puÅ£ini din Europa l-au făcut. Nu sunt multe ţări care să fi avut o astfel de reducere de deficit, menÅ£inând un nivel al datoriei publice absolut rezonabil, de 37% faţă de 60% cât permit criteriile europene. Bazat pe cele două cifre, România revine în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht ÅŸi redevine o Å£ară credibilă pe pieÅ£ele internaÅ£ionale de capital. Acest lucru se datorează sacrificiilor pe care cetăţenii români le-au acceptat. Eu le mulÅ£umesc, nicio altă naÅ£iune din UE nu le-a făcut.
- Nu noi luăm decizia de ieşire din procedura de deficit excesiv, e o treabă a Comisiei Europene, care va face analiza funcţie d eprograul de convergenţă pe 2013- 2016 transmis de Guvern la Bruxelles. Probabil in primele zile ale lunii mai vom avea punctul de vedere al CE. Speranţa mea e că prograul de convergenţă va confirma menţinerea deficitului mai mic de 3%.
- Pardon, 6 mai, pardon, nu 5 mai, 2010. Vreau să reconfirm că sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluÅ£ie de revenire în parametri macoerconomici ai unui stat liber care nu e dependent de FMI ÅŸi UE pentru a plăti salariile ÅŸi pensiile, pentru a crea locuri de muncă.
- Ce s-a intamplat in acest timp cu omul gras? Ia uite cât a slăbit cu 210.000 salariaÅ£i in sectorul publci ÅŸi după cum vedeti, statul u s-a prăbuÅŸit, acest proces trebuie continuat, in paralel cu crearea de locuri de muncă. După ce personalul bugetar s-a redus la 1,2 milioane, trebuie trecut la o ajustare a locurilor de muncă. Au criticat mulÅ£i OUG ca la fiecare 7 oameni care pleacă din sistem se angajează unul, le dau dreptate, doar că ce argumentau ei la TV nu se potrivea cu realitatea noastră economică. Se pare că a venit momentul unei ajustări fine: sunt spitale în care nu mai avem personal, ar trebui făcute angajări ÅŸi încă avem multe zone in administraÅ£ia publică centrală ÅŸi locală care sunt excedentare din punct de veere al personalului. Să continue procesul de reducere, de slăbire a omului gras ÅŸi de ajustare a personalului astfel incât să nu avem sectoare care să sufere de lipsă de personal in timp ce multe alte sectoare incă au excedent în zona bugetară.
- Mulţumesc public Guvernului Boc, Ungureanu şi Ponta pentru că azi am ajuns aici. Am trăit cu toate cele 3 guverne, incerc să dau fiecăruia cei al lui. Guvernul Boc a pus interesul naţional deasupra celui de partid, şi-a sacrificat voturile. Mulţumesc şi guvernului Ungureanu pentru că nu a afectat parcursul de recuperare, acelaşi lucru valabil şi pentru Ponta. Mi-a fost teamă, aceasta a fost perioada car emi-a dat incredere că se poate coabita cu guvernul , mi-a fost teamă că din mai Guvernul Ponta ar fi putut să ia măsuri populiste, excesive care să strice din nou obiectivele in prisma alegerilor din decembrie. N-a făcut-o şi de aceea consider că şi-a adus o contribuţie la atingerea rezultatelor de azi.
- Am ajuns la stadiul la care nu ne mai batem pentru supravieţuire, trebuie să reluam batalia pentru creştere economică durabilă.
realitatea.net
