Jurnalistii britanici considera ca una din ultimele tinte care au atras atentia Rusiei prin importanta sa strategica este regiunea izolata a partii basarabene a Ucrainei, cunoscuta sub numele de Bugeac, zona in care Moscova ar putea incerca fortarea crearii unui coridon terestru la granitele Romaniei, prin Crimeea si Odessa.
Bugeacul se invecineaza la est si sud-est cu Marea Neagra, la nord si vest cu Republica Moldova, inclusiv cu regiunea separatista prorusa Transnistria, si cu Romania la sud, fiind legata de Ucraina doar printr-o mica fasie de pamant, strabatuta de doua sosele. Nu exista drumuri si nici poduri care sa o lege de Romania, iar daca podurile de peste Nistru ar disparea, regiunea ar fi practic izolata.
Din punct de vedere etnic, The Economist evidentiaza ca mai putin de jumatate dintre locuitori sunt de origine ucraineana, restul populatiei fiind format din rusi, bulgari, gagauzi, albanezi si "moldoveni".
Multi dintre acestia au opinii favorabile Rusiei, care i-a improprietarit pe stramosii lor in urma cu doua secole, plangandu-se ca Ucraina nu a facut mare lucru pentru ei.
In ciuda acestei simpatii, in mod paradoxal, locuitorii Bugeacului se pronunta majoritar in favoarea pastrarii unitatii Ucrainei, probabil fiind convinsi de faptul ca orice declaratie de independenta ar duce la faramitarea regiunii, din cauza structurii sale etnice complexe.
In toamna lui 2014, au fost zvonuri care anuntatu pregatirea proclamarii unei Republici Populare Basarabene, proruse, după modelul republicilor separatiste din regiunea Donbas. Posibilii lideri ar fi fost ofițeri din armata sovietică din Bolgrad, majoritatea etnici bulgari. Totuși, războiul din Est a temperat entuziasmul pentru separatism.
Incendiul tragic din mai 2014, de la Odessa, când au murit zeci de activiști proruși, a calmat, de asemenea, pornirile de revoltă împotriva Kievului. Liderii proruși s-au refugiat, iar politicienii oportuniști au început să sprijine unitatea Ucrainei.
Intrebarea este ce vrea Rusia, scrie The Economist. În numai 200 de ani, în Basarabia s-a schimbat de nouă ori stăpânirea. Localnicii spun că văd drone, unele probabil din Transnistria, altele poate manevrate de la bordul navelor rusești ale Flotei Mării Negre, cu baza la Sevastopol. Dar chiar și așa, drapelul ucrainean probabil va mai rămâne să fluture în Basarabia pentru ceva timp, conchide The Economist.
