Preşedintele Traian Băsescu, "încântător, dar problematic", deşi are imaginea ştirbită din cauza scandalurilor, şi-ar putea face o revenire pe scena politică, precum Putin, ca premier al ţării, după încheierea mandatului său în 2014, scrie The Economist într-un articol despre "dezamăgitoarea Românie".

Articolul, intitulat "Găuri şi colţuri", vorbeşte despre minusurile României - starea proastă a infrastructurii, diferenţa între vorbele şi faptele autorităţilor, netransparenţa cadrului juridic pentru investitori, dar mai ales sistemul judiciar, unde încă sunt mari probleme. "Pe hârtie, legile sunt tot mai mult la standarde europene. În practică, rezultatele sunt imprevizibile", scrie The Economist.

De asemenea, prestigioasa revistă britanică afirmă că "cea mai mare problemă în sistemul judiciar al României este greutatea de a îndepărta judecătorii ignoranţi, incompetenţi sau chiar de-a dreptul corupţi". Despre acordul cu FMI, The Economist spune că "este o binevenită cămaşă de forţă externă pentru politicienii divizaţi şi ezitanţi".

Preşedintele Traian Băsescu, "încântător, dar problematic", deşi are imaginea ştirbită din cauza scandalurilor, şi-ar putea face o revenire pe scena politică, precum Putin, ca premier al ţării, după încheierea mandatului său în 2014. Jurnalistul mai scrie că, indiferent de opţiunea românilor, Băsescu are cei mai mari fani în străinătate şi ar fi votat fără şovăială de georgieni, pentru că a rămas unul dintre puţinii lor aliaţi.

Stabilitatea este mai bună decât criza şi colapsul, scrie The Economist vorbind despre situaţia economică a României şi amintind că în entuziasmul creşterii economice înregistrate după aderarea la UE, "România a călcat pe acceleraţie, acolo unde un guvern prudent ar fi pus mai degrabă frână" şi aşa a ajuns la un deficit bugetar uriaş, fiind nevoită în 2009 să împrumute 20 de miliarde de euro de la FMI. Articolul prezintă măsurile dure de austeritate luate în urma acordului cu FMI, care, spune autorul, "a creat o binevenită cămaşă de forţă externă pentru politicienii divizaţi şi ezitanţi".

Guvernul este format de o coaliţie nepopulară între PDL, partidul încântătorului, dar problematicului preşedinte Traian Băsescu, şi o alianţă reprezentând minoritatea ungară. Nici măcar criticii nu o acuză de populism ieftin. Pe hârtie, programul de reformă pare impresionant, dacă nu ar fi pus în practică însă cu întârziere. Dar mulţi se îndoiesc că pot eradica "rele" perene, precum corupţia, birocracţia şi serviciile publice deficitare, scrie The Economist.

Activiştii anticorupţie se pregătesc pentru o nouă ofensivă, deşi presa contagios de pesimistă îi face pe mulţi să simtă că astfel de eforturi sunt lipsite de speranţă. Victorii precedente, cum ar fi alegerea lui Băsescu la "revoluţia portocalie" din decembrie 2004, s-au dovedit a fi efemere. Scandaluri, în parte politizate, au pătat imaginea fostului căpitan de navă, deşi şi-ar putea face o revenire, în stil Putin, ca premier, atunci când mandatul său se va încheia, în 2014.

Însă cei mai mari fani ai săi sunt acum în străinătate, adaugă The Economist. Mulţi salută că Băsescu a reparat relaţiile cu Moldova vecină (provincie a României înainte de război, el a promovat ideea emiterii de paşapoarte româneşti). Un ferm aliat NATO, Băsescu este unul dintre puţinii aliaţi rămaşi alături de georgieni, care s-au simţit părăsiţi de majoritatea vechilor lor prieteni. Ei (georgienii - n.r.) ar vota pentru el, indiferent ce ar face propriul lui popor, conchide The Economist.