Din cauza frigului creste frecventa, dar si gravitatea crizelor de angina pectorala, tensiunea arteriala are tendinta de a fi mai ridicata si incidenta infarctelor este mai mare, spune Doctorul Zilei.
Riscul de infarct este semnificativ in primele doua-patru saptamani dupa instalarea frigului si continua sa creasca pe masura ce temperaturile scad. Astfel, la fiecare scadere cu un grad Celsius a temperaturii exterioare, riscul de infarct miocardic creste cu 2%. Acesti bolnavi trebuie sa se protejeze impotriva efectelor frigului, sa isi adapteze activitatile si sa isi dozeze eforturile. Uneori este necesara si o ajustare sau o schimbare a tratamentului (care va fi facuta, desigur, de medicul curant).
In mod clasic, durerea cardiaca, in special cea din infarctul miocardic, este violenta, severa. Totusi, pe langa gradul personal de perceptie, exista si alte diferente notabile. Astfel, la batrani si diabetici, durerea este mai silentioasa. La femei, simptomele infarctului difera mult de cele clasice, durerea nefiind deseori pe primul plan. Pe de alta parte, exista factori de risc recunoscuti asociati bolii cardiace. De exemplu: obezitatea, hipercolesterolemia, fumatul, prezenta de cazuri de imbolnaviri cardiace in familie, o patologie specifica asociata (hipertensiunea arteriala sau diabet zaharat).
Totusi, un eveniment cardiac major se produce si in absenta acestora. Sunt importante atat caracterul durerii (care poate fi descrisa diferit: ca o senzatie de presiune, arsura, crampa, spasm, greutate, constrictie, intepatura, disconfort), dar si alte particularitati (durata, circumstantele declansarii sau modalitatile de ameliorare), precum si simptomele asociate: febra, tuse, dispnee (respiratie dificila), greata, varsaturi, regurgitatii etc.
