Islanda este o Å£ară extrem de sigură, cu una dintre cele mai scăzute rate ale criminalităţii din lume. De-a lungul întregii sale istorii, poliÅ£ia islandeză a făcut doar o singură dată uz de arme de foc, fiind obligată, în decembrie 2013, să împuÅŸte un bărbat bolnav psihic ce trăgea de la fereastra apartamentului său, scrie Capital.
Islanda este renumită în istorie prin faptul că nu are armată. Astfel, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ocupată de forÈ›ele britanice pentru a preveni cucerirea ei de către Germania. Are o unitate de menÈ›inere a păcii formată din 30 de persoane, condusă de Ministerul Islandez de RelaÈ›ii Externe. Este desemnată în principal pentru operaÈ›ii de păstrare a păcii È™i a fost fondată în anii 1990 pentru a îmbunătăți statutul Islandei în cadrul NATO, căci suferea de lipsa unor forÈ›e armate, suficiente pentru a suporta operaÈ›iunile pacifiste ale NATO. Din moment ce nu sunt o armată propriu-zisă, se spune că Islanda nu are armată. Cea mai mare componentă militară este paza de coastă (Territorial Waters Guard), care este similară, în structură È™i mod de operare, cu forÈ›ele marine ale multor alte țări. Include bărci de patrulare armate, nave de patrulare aproape de țărm, o navă È™tiinÈ›ifică È™i o secÈ›iune de aeronautică ce operează cu aeronave cu aripa fixă È™i cu un elicopter. Navele acestei forÈ›e au intrat în luptă cu vasele de război ale Marinei Regale în timpul Războaielor Codului din anii 1950 È™i 1970.
PopulaÅ£ia fiind foarte puÅ£in numeroasă, oamenii se cunosc unii cu alÅ£ii. Ca urmare, locuinÅ£ele nu se încuie, iar masinile sunt lăsate în parcare cu cheile în contact. Folosirea cheilor este un gest de grosolonie. În toata Å£ara, plăţile se fac numai cu carduri. Nici măcar vânzătorii de ziar nu acceptă numerar.
