Spre exemplu, să luăm în considerare concluziile oamenilor de ÅŸtiinţă, publicate în 2008, în urma unei cercetări al cărei obiectiv a fost acela de a analiza dacă, în ultimii 20 de ani, expunerea la fluor a crescut riscul, pentru copiii din China, de a avea un IQ redus:
"Copiii care locuiesc într-o zonă cu un grad mare de expunere la fluor au de cinci ori mai multe ÅŸanse de a avea un IQ redus, spre deosebire de cei care trăiesc într-o zonă cu un nivel redus al fluorului".
Dar toxicitatea fluorului nu este specifică doar pentru un singur tip de Å£esut, ca de exemplu cel neurologic, ci se extinde de-a lungul întregului organism uman ÅŸi a fost asociată cu cel puÅ£in 30 de probleme de sănătate diferite, de la calcifierea Å£esuturilor moi ÅŸi a glandelor endocrine ÅŸi până la hipotiroidism.
După câte se pare, agenÅ£iile de reglementare ÅŸi operatorii industriali care se folosesc de această substanţă consideră că efectele de reducere a coeficientului de inteligenţă ale fluorului reprezintă un preÅ£ mult prea mic pentru a avea dinÅ£i "mai sănătoÅŸi" ÅŸi mai "atrăgători" (chiar dacă expunerea la fluor duce la fluoroză, o pătare ireversibilă a danturii, adesea o îngălbenire a smalÅ£ului dinÅ£ilor).
În spatele propagandei care a transformat un poluant industrial într-un aditiv "terapeutic" – adăugat în apă, sare, lapte, pastă de dinÅ£i – stă ascunsă o problemă de sănătate ÅŸi mai serioasă: infertilitatea ÅŸi proprietăţile avortive ale fluorului.
În 1994, un studiu a descoperit că expunerea la concentraÅ£iile mari de fluor din apa potabilă este asociată cu o rată redusă a natalităţii. Cercetătorii au revizuit literatura biomedicală privind toxicitatea fluorului ÅŸi au descoperit un nivel redus al fertilităţii la majoritatea speciilor de animale studiate. De aici, a apărut întrebarea: fluorul afectează ÅŸi rata natalităţii umane?
"O bază de date americană a sistemelor de apă potabilă a fost utilizată pentru a identifica indicii regiunilor care au înregistrat niveluri ale fluorului de cel puÅ£in 3ppm.Aceste zone erau grupate în 30 de regiuni, întinse de-a lungul a 9 state. Pentru fiecare Å£inut, au fost definite două categorii diferite de expunere, iar rata anuală a fertilităţii totale (RFT) pentru femeile din categoria de vârstă 10-49 de ani a fost calculată pentru perioada 1970-1988. În cele mai multe regiuni, s-a confirmat asocierea între o RFT redusă ÅŸi nivelurile ridicate de fluor".
Un alt studiu, publicat în 1995, a descoperit că în rândul muncitorilor din fabrici, expunerea la compuÅŸii de fluor era asociată cu un risc crescut de avort spontan:
"Riscul de avort spontan (AVS) a fost calculat în asociere cu agenÅ£ii fizici ÅŸi chimici, în cadrul unui studiu al angajaÅ£ilor a 14 companii producătoare de semiconductori: după analiza a peste 6000 de angajaÅ£i, 506 lucrători actuali ÅŸi 385 de foÅŸti angajaÅ£i prezentau acest risc.
Două grupuri de substanÅ£e chimice au reprezentat 45% din excesul de risc de AVS în rândul muncitorilor din camerele de fabricare: solvenÅ£i fotorezistenÅ£i, inclusiv eter de glicol, ÅŸi compuÅŸi de fluor utilizaÅ£i în gravură. Femeile expuse la niveluri ridicate din ambii agenÅ£i aveau un risc mai mare de a suferi un avort spontan".
Efectul? Din perspectiva manipulării unui număr mare de organisme umane, miliarde dintre ele dependente de resurse limitate, "efectele secundare", cum ar fi contracepţia şi infertilitatea asociată cu utilizarea substanţelor chimice precum fluorul,ar putea fi considerate efecte colaterale benefice. Un alt efect secundar "convenabil" este amorţeala mentală şi calcifierea glandei pineale, ceea ce face ca populaţia expusă la această substanţă să fie mult mai docilă şi mai uşor de controlat şi manipulat.
În mod interesant, medicamentele "antidepresive", cum ar fi Prozac, conÅ£in fluor, de aici provenind ÅŸi numele său chimic de fluoxetină. Cei care au experimentat efectele acestui medicament, ÅŸtiu că te poate rupe de realitate sau pur ÅŸi simplu îÅ£i poate anestezia emoÅ£iile ÅŸi sentimentele.
Realitatea este aceea că un sistem guvernamental, medical, industrial şi internaţional sprijină fluorizarea apei şi a alimentelor, şi va fi nevoie de mulţi ani de muncă pentru a reduce expunerea continuă la compuşii pe bază de fluor.
Până atunci avem două drumuri clare pentru reducerea daunelor:
1. Reducerea nivelului de expunere;
2. Consumarea unei alimentaÅ£ii bogate în compuÅŸi care diminuează nivelul de toxicitate a fluorului.
Există o serie de compuşi naturali al căror efect, confirmat din punct de vedere experimental, este reducerea toxicităţii fluorului (unele condimente, vitamine, substanţe nutritive, minerale).
CâÅ£iva paÅŸi alimentari simpli, în special includerea în regimul alimentar a unor alimente produse într-un mod organic, pot avea un efect puternic în ceea ce priveÅŸte protecÅ£ia noastră în faÅ£a fluorului ÅŸi a altor compuÅŸi xenobiotici, la care suntem expuÅŸi în mod constant.
Sursa: www.financiarul.ro
