Pietro si-a inceput afacerea cand am intrat in recesiune, iar clientii erau greu de gasit. A acceptat sa fie platit in rate, dar nu avea un site unde sa-si prezinte oferta.
"Nu aveam bani, asa ca le-am oferit celor de la site sa venim cu servicii la schimb. Ei ne faceau site-ul, iar noi veneam cu servicii de interioare exterioare. Prin barter este o solutie de a face economie de cash", povesteste Pietro Scepchin, patronul unei firma de constructii.
Cel care a acceptat trocul mizeaza acum tot pe barter in relatia comerciala cu o tipografie si cu o revista. "Eu le fac partea de design, print, ei imi tiparesc fluturasi. Prin 2009 eram pe pragul de a inchide afacerea si din cauza acestor barteruri am continuat", spune Radu Ciocarlan, patronul unei firme de IT.
Domnul Teodorescu are o fabrica de textile in Braila si vrea sa cumpere o autoutilitara pentru distributia marfii, evident prin barter. "Venim in ajutorul celor care au magazine sau fac distributie si pot sa ia marfa de la noi pentru o masina care nu au ce face cu ea. Barterul este un sistem care pentru Romania este mult mai bun la ora actuala", adauga si Catalin Teodorescu.
Exista insa un dezavantaj, in special, pentru statul roman. In cazul unei firme de constructii statul, primeste 24% din suma pe care, sa zicem, un client o plateste pentru reconstructia unei case. Daca firma de constructii nu mai are clienti si este nevoita sa accepte in schimb servicii sau alte bunuri, pentru aceasta tranzactie nu se plateste TVA. Adica statul nu primeste niciun ban.
Totusi, firmele trebuie sa achite 16% impozitul pe profit. Atentie, plata in natura trebuie mentionata in actele de contabilitate, in caz contrar titularii sunt amendati.
incont.ro
