Ținând cont de faptul că România este, în continuare, pe primul loc la nivel european în ceea ce privește numărul persoanelor decedate în accidente rutiere, autoritățile de la noi propun, prin Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, pusă recent în dezbatere publică, introducerea unor măsuri ce au ca scop reducerea numărului de accidente rutiere mortale.
Printre altele, este anunțată apariția, în următorii ani, a unui sistem automat de detecţie şi constatare a abaterilor rutiere, bazat pe aproximativ 300 de radare și 500 de camere video. Astfel, cu ajutorul acestui sistem, șoferii care vor încălca legislația rutieră vor fi sancționați automat, fără să mai fie opriți în trafic de polițiști.
Printre multe alte măsuri ce vizează reducerea numărului de morți în accidente rutiere, Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030, cuprinsă în proiectul de HG pus recent în dezbatere de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), stabilește că, în următoarea perioadă, va fi operaţionalizat un sistem automat de detecţie, procesare şi sancţionare a abaterilor de la regulile circulației rutiere.
Mai exact, sancționarea automată a șoferilor ar urma să se bazeze, după cum apare în strategia rutieră, pe un sistem integrat, cu nu mai puțin de 300 radare mobile și 500 camere video.
În plus, tot pentru creşterea siguranţei rutiere, autoritățile vor să cumpere și să instaleze 1.000 de limitatoare de viteză, să construiască 100 de pasarele și pasaje subterane pietonale și să instaleze 1.000 de sisteme de semnalizare a sectoarelor de drum periculoase cu surse de lumină ce utilizează energie verde.
Apropo de drumurile periculoase, prin Strategia Națională privind Siguranța Rutieră pentru perioada 2022-2030 se introduce ratingul de siguranţă a infrastructurii rutiere, ca mecanism de clasificare a tronsoanelor rutiere din punct de vedere al gradului de risc, scrie AvocatNet.ro.
Până în 2024, Autoritatea Rutieră Română (ARR) va fi obligată să facă prima evaluare a siguranței rețelei rutiere pe cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul de siguranță al fiecărui tronson, urmând ca apoi să actualizeze datele respective cel puţin o dată la cinci ani.
De asemenea, MTI va trebui să pună la punct un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind starea drumurilor sau situațiilor ce pot reprezenta un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere.
De fapt, astfel se va pune în aplicare o măsură apărută la începutul anului, respectiv posibilitatea ca șoferii să poată raporta online problemele de siguranță întâlnite pe drumuri.
Și în 2021, potrivit statisticilor europene, România s-a situat pe primul loc în ceea ce privește numărul de decese din accidente rutiere raportat la un milion de locuitori. Mai exact, în țara noastră au fost înregistrate 93 de astfel de decese, media europeană fiind la mai puțin de jumătate, respectiv de 44.
„În plan financiar, îndeplinirea obiectivelor din prezenta strategie va avea ca rezultat inclusiv reducerea costurilor sociale generate de accidentele rutiere, estimate în prezent la aproximativ 2% din PIB, având în vedere că aceste costuri depind de numărul de persoane decedate sau rănite", mai scrie în proiectul de la MTI.