Specialiștii din zona științelor sociale știu în urma a zeci de studii desfășurate în ultimul secol că atunci când un salariat nu mai are încredere în muncă și în rezultatele muncii, situație generată de foarte mulți factori pe o piață cum este cea din România - de la lipsa respectului pentru muncă, până la accesul la joburi sau poziții sociale prin alte metode decât cele meritocratice (respectiv influență, grade de rudenie, șpagă, sex), în cea mai mare parte, oamenii își pun speranțele în noroc, și prin urmare în industria jocurilor de noroc.
Mai brutal și simplu spus, industria jocurilor de noroc este, dacă vreți, cel mai elocvent etalon al gradului de satisfacție al unei societăți, iar cu cât o societate se îndreaptă mai mult spre jocurile de noroc, cu atât este tot mai clar că întregul mecanism social al statului respectiv este în derivă.
Potrivit unui studiu KeysFin „The Business of Going Out”, sălile de jocuri de noroc dețin supremația în divertismentul din România, cu 75% din totalul cifrei de afaceri realizate de companiile din sectorul cultură și divertisment - definit în studiu pornind de la metodologia Registrului Comerțului și incluzând sub-diviziunile concerte&festivaluri, cultură, jocuri de noroc și sport&recreere.
Dintre cele 4 sub-segmente, în comparație cu 2009, cultura a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale, de la 10% la 2% din cifra de afaceri a sectorului, iar jocurile de noroc au pierdut doar 3 puncte procentuale, de la 78% la 75% din cifra de afaceri a sectorului, în timp ce concertele și sportul&recreerea au câștigat teren, avansând cu aproape 4, respectiv 7 puncte procentuale.
Valoarea însumată a cifrei de afaceri a companiilor care activează în sectorul cultură și divertisment ajuns la 11,3 miliarde de lei în 2018, în creștere cu 80% față de 2009 și cu 48% față de 2014. Pentru 2019 analiștii KeysFin estimează continuarea tendinței de creștere, peste media economiei, respectiv cu 7%, la peste 12 miliarde de lei.
„Timpul liber a devenit un bun important, mai ales pentru românii din mediul urban, iar acest lucru se reflectă și în sumele pe care le alocă activităților de timp liber. Este de remarcat faptul că rezultatul net a avansat exponențial de la o pierdere de 309 milioane de lei în 2009, la un profit de peste 1,1 miliarde de lei în 2018. Categoria Cultura și divertisment se mândrește astfel cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale rentabilității capitalului din economia românească. Cu alte cuvinte, acesta este sectorul în care acționarii au obținut unul dintre cele mai mari randamente în urma investiției lor - peste 90% - mult peste media economiei de 10,8% în 2018, raportând informațiile analizate la studiul nostru anual Condițiile de business din România.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.
Mai mult, domeniul culturii și al divertismentului este unul dintre puținele în care numărul de companii a crescut cu 116% față de 2009 și cu 51% față de 2014, la peste 12 mii de companii în 2018.
Deși companiile care activează în categoria jocurilor de noroc reprezintă doar 7% din numărul total de companii din sector, acestea generează trei sferturi (75%) din cifra de afaceri și 70% din rezultatul net. La polul opus categoria sport&recreere include 56% dintre companiile din domeniu, însă acestea generează doar 15% din cifra de afaceri totală și 9% din rezultatul net.
Sub-domeniul jocurilor de noroc își însușește atât cea mai mare cifră de afaceri a companiilor din domeniu, cât și cel mai mare profit net. Astfel, profitul realizat în 2018 de companiile din această categorie se ridică la aproximativ un miliard de lei, în creștere cu aproape 400%, de la 210,8 milioane lei, în 2009.