"Lipsa strategiei pe termen lung şi a unei gândiri pe un orizont mai mare decât un ciclu electoral au dus întotdeauna la politici slabe ale statului român în legătură cu încurajarea natalităţii şi combaterea scăderii populaţiei. Toate guvernele care au condus România în ultimii 23 de ani şi care nu s-au adresat în mod direct acestei probleme au diminuat indirect potenţialul de creştere a economiei româneşti pe termen lung", spun experţii, conform ziarulromanesc.com.
Dacă nu se face nimic în acest sens, cel mai grav efect va fi colapsul sistemului de pensii, care se va produce peste 20 de ani.
"Practic, el va deveni complet nesustenabil şi fie nu se vor mai plăti aceste indemnizaţii, fie ele vor fi acoperite din alte surse decât din colectarile de la populatia activa", avertizează sociologul Mircea Kivu.
Scăderea populaţiei şi îmbătrânirea sa produc efecte economice majore: creşterea presiunii asupra bugetului de stat atât pe partea de cheltuieli cât şi pe cea de venituri, reducerea PIB-ului potenţial şi menţinerea dependentei de capitalurile străine.
Puţini salariaţi, mulţi pensionari
Aproximativ 24 de persoane de peste 65 de ani revin la o sută de persoane cu vârstă de muncă (15-64 de ani), în timp ce în 2002 erau 21 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă.
În 1992, la o sută de persoane cu vârstă de muncă reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 de ani şi peste, în 2002 - aproape 21 de persoane, în timp ce în 2011 raportul a ajuns la 24 de persoane vârstnice la o sută de persoane cu vârstă de muncă.
Totodată, numărul de persoane vârstnice care revin la o sută de persoane tinere (sub 15 ani) a crescut de la aproximativ 48 în 1992, la aproape 80 în 2002, pentru a ajunge la aproape 102 în 2011.
"Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii 20 de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare", a precizat INS.
