Persoanele cu deficienţă de auz vor beneficia de serviciile profesioniste oferite de specialişti işiexperţii în limbajul mimico-gestual atestaţi în condiţiile legii. Senatul a aprobat propunerea legislativă privind înfiinţarea Consiliului naţional pentru evaluare, formare profesională şi autorizarea interpreţilor în limbaj mimico-gestual din România, cu 82 de voturi pentru şi două voturi împotrivă.
Consiliul, aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, are ca principale atribuţii evaluarea şi atestarea interpreţilor, elaborarea standardelor de pregatire profesională şi ocupaţionale, precum şi gestionarea Registrului specialiştilor, experţilor şi practicanţilor interpreţi autorizaţi şi neautorizaţi în domeniu.
"Era foarte necesară stabilirea unui cadru legislativ atât pentru persoanele cu deficienţă de auz, care au nevoie de servicii de calitate asigurate de experţi atestaţi, cât şi pentru interpreţii în limbajul mimico-gestual, care sunt furnizorii acestor servicii. Interpreţii în limbajul mimico-gestual îşi vor putea deci desfăşura activitatea în condiţii de legalitate, siguranţă şi profesionalism. Este foarte important ca în situaţii concrete, precum cele din instanţele judecătoreşti sau notariate, interpreţii să aibă şi cunoştinţe juridice, dobândite în urma perfecţionărilor", a declarat senatorul Doina Federovici, coiniţiator al proiectului de lege.
În România, numărul persoanelor cu deficienţă de auz depăşeşte 25.000, diagnosticul acestora fiind autentificat prin certificate de încadrare în grad de handicap-cod 3 emise de comisiile de expertiză din cadrul Direcţiilor de asistenţă socială şi protecţia copilului. Numărul interpreţilor autorizaţi în limbaj mimico-gestual este foarte redus, în comparaţie cu numărul persoanelor cu deficienţă de auz. Cei mai mulţi dintre interpreţi sunt înregistraţi în evidenţa Direcţiei pentru Persoane cu Handicap din cadrul Ministerului Muncii ca salariaţi ai Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România.
De anul viitor, revistele de cultură vor fi subvenţionate de la bugetul de stat
Senatul a aprobat, cu 109 voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri propunerea legislativă privind finanţarea revistelor cultural reprezentative. Sumele alocate vor fi utilizate pentru asigurarea cheltuielilor cu salariile, drepturile de autor, hârtia şi tiparul, difuzarea, precum şi pentru alte uniuni de creatori din fiecare domeniu.
De anul viitor, revistele aparţinând Uniunilor de Creatori (Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor, UniuneaTeatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor) vor fi subvenţionate de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii, cu suma de 4 milioane lei, suma indexabilă anual. O revistă de cultură nu este un ziar care se hrăneşte din evenimentele cotidiene şi nici nu se susţine financiar din publicitate.
"Este echitabil ca revistele de cultură aparţinând uniunilor de creatori să beneficieze de finanțare din partea statului, tot așa cum beneficiază de sprijin revistele comunităţilor româneşti din afara graniţelor şi revistele minorităţilor naţionale din România. Aceste publicaţii sunt ele însele adevărate instituţii de cultură, paginele lor găzduiesc opiniile creatorilor de artă din România, dar şi ale unor personalităţi remarcabile ale culturii internaţionale. De aceea, susţinerea lor în prezent, când se confruntă cu probleme financiare ce pot determina chiar dispariţia lor, este mai mult decât necesară", a precizat senatorul Doina Federovici, coiniţiator al proiectului.
Prin această lege privind subvenţionarea revistelor de cultură reprezentative din România se rezolvă permanentizarea culturii româneşti, exprimarea spriritului într-un mod organizat şi coerent, dar şi discriminarea deja existent şi menţionată mai sus.
COMUNICAT DE PRESA
