Cotidianul italian Il Gazzettino relatează povestea unui român din Padova, aflat în Italia de 13 ani, de 7 ani muncitor în construcţii, care a decis să plece şi să se întoarcă în România.
 
Specializat în restaurări pentru conservare, după ani de dificultăţi şi luni de epuizare pentru a-şi încasa propriul câştig, se gândeşte că nu mai este nimic de făcut în Italia.
 
"Imediat ce am sosit, am lucrat o anumită perioadă la negru, apoi am fost angajat ca subordonat de o firmă de construcţii din nordul provinciei Padova. De şase ani prin aceste părţi a fost tot mai dificil să aduc salariul acasă şi, după ce mi-am deschis contul de plătitor TVA (partita Iva), în urma propunerii firmei pentru care lucram, lucrurile au mers tot mai rău. Acum nu mai am nimic aici, nu sunt bani, şi mulţi dintre colegii mei o iau pe aceeaşi cale", a declarat românul.
 
Această mărturie este confirmată şi de secretarul general al Fillea-Cgil din Padova, Marco Benati, care vorbeşte de numeroase cazuri similare cu cel al muncitorului român: "Deja de luni de zile lucrătorii din construcţii, sector cu o importantă componentă străină, ne comunică dorinţa de a pleca şi de a se re întoarce în propriile ţări. Toţi se plâng de colapsul din construcţii cauzat nu numai de criza economică, ci şi de pulverizarea sectorului care, pe timpul anilor de boom, prin intermediul subcontractărilor, a făcut să le fie comod multor firme şi constructori. Guvernul Monti, în loc să facă reforme împotriva lucrătorilor, pentru a face ca Italia să rămână în Europa trebuie să intervină în acest sector, şi să formuleze o lege care să conţină selecţia contractorului, plata firmelor în 30 de zile, şi o luptă deplină împotriva angajării de falşi lucrători autonomi".