Sărăcia, consumul de alcool ÅŸi noile mentalităţi au schimbat tradiÅ£ia căsătoriei în satele din judeÅ£ul BotoÅŸani. Dacă până acum trei decenii erau o ruÅŸine, concubinajul a devenit o modă printre săteni, cu implicaÅ£ii sociale, spun specialiÅŸtii.

Până la începutul anilor 2000, în satele din judeÅ£ul BotoÅŸani, căsătoria era sfântă. Orice cuplu, trebuia să-ÅŸi oficializeze relaÅ£ia la cel mult două luni de la prima întâlnire. În caz contrar ruÅŸinea ÅŸi stigmatul plana asupra întregii familii. „Dacă trăiau fără cununie erau consideraÅ£i oameni de nimic. DestrăbălaÅ£i, fără căpătâi. RuÅŸinea, ruÅŸinii”, spune Dumitru Lionte, un bătrân de 80 de ani din satul CristeÅŸti, citat de Adevărul.ro.

CITEȘTE ȘI: "ASTÄ‚ZI! Slujbă deosebită la Mănăstirea Gorovei, se săvârÈ™eÈ™te rânduiala sfÄ..."

 

Pe parcursul a numai două decenii, însă, această tradiÅ£ie aproape că a dispărut în lumea satului botoşănean. Statisticile arată că numărul de căsătorii înregistrate s-a redus la jumătate, cu toate că oamenii au continuat să-ÅŸi unească destinele. Fără acte, însă.

„Când nu le mai convine, pleacă fiecare în legea lui”

Constantin Gabur, ofiÅ£er al stării civile din BotoÅŸani ÅŸi totodată însărcinat cu evidenÅ£a populaÅ£iei, spune că fenomenul are ca efect ÅŸi o creÅŸtere explozivă a numărului copiilor rezultaÅ£i din relaÅ£iile cuplurilor necăsătorite. „Pot spune că aproximativ doi din zece copii provin din aceste cupluri necăsătorite”, precizează acesta pentru Adevărul.ro..

Autorităţile locale din comunele botoşănene spun că numărul căsătoriilor a scăzut dramatic ÅŸi că oamenii preferă să stea împreună fără forme legale. „Sunt mult mai puÅ£ine căsătorii. Este un fenomen într-adevăr. Concubinajul este noua modă, culmea ÅŸi la Å£ară, unde înainte ruÅŸine. Cred că de vreo 20 de ani se întâmplă lucrurile astea. Fac copii, stau împreună dar nu fac acte. Trăiesc aÅŸa”, spune Dumitru Chelaru, primarul comunei Pomârla.

AlÅ£i primari spun că au ajuns să se mai căsătorească doar tinerii din familiile cele mai bune ale satului, adică copii de preoÅ£i, profesori, funcÅ£ionari sau oameni cu ceva stare întorÅŸi din străinătate. Restul trăiesc masiv în concubinaj. Ba chiar se ajunge la situaÅ£ia în care un bărbat sau o femeie să aibă mai mulÅ£i copii din mai multe relaÅ£ii de concubinaj cu parteneri din acelaÅŸi sat.

„Se cuplează cum pot ÅŸi cum le dictează ÅŸi interesul. Femeile sărmane pe lângă cei care mai au măcar o amărâtă de căsuţă, un purcel, niÅŸte găini. BărbaÅ£ii, mai ales cei văduvi sau singuri, să aibă cine le clăti o haine sau găti un borÅŸ, ÅŸi să aibă ÅŸi ei femeie acasă, înÅ£elegi matale. Dacă stau fără acte, când nu le mai convine pleacă fiecare în legea lui ÅŸi iau pe alÅ£ii ÅŸi tot aÅŸa”, mărturiseÅŸte  nea Stelică, un sătean din zona CoÅŸula.

„Preferă să stea fără nicio obligaÅ£ie”

Sătenii în vârstă ÅŸi consideraÅ£i gospodari ai satelor privesc cu îngrijorare ceea ce se întâmplă. AceÅŸtia spun că mulÅ£i săteni refuză să se căsătorească fiindcă preferă o viaţă fără obligaÅ£ii. În caz că nu se mai înÅ£eleg cu partenera pot pleca fără să mai umble pe la tribunale, iar în lumea satului dovedirea paternităţii este o treabă puÅ£in cunoscută ÅŸi prea costisitoare ca să-ÅŸi bată cineva capul cu ea.

„Preferă să stea aÅŸa, fără nicio obligaÅ£ie. Deja îi lege să nu se mai căsătorească. Dacă se iau unul cu altul au responsabilităţi. Åži mai ales bărbaÅ£ii nu vor bătaie de cap. Să nu spuie cât rachiu să bea ÅŸi pe unde să nu mai umble. Nu vor să aibă obligaÅ£ii, să fie legaÅ£i unul de altul. MulÅ£i pleacă în afară ÅŸi gata nu-i mai vede nimeni. Lasă copii, lasă tot. Pleacă mame îi lasă cu taÅ£ii, dar ÅŸi mai mult invers. Dacă sunt căsătoriÅ£i îi Å£ine în loc, îi aÅŸteaptă Tribunalul, îi dă celălalt la poliÅ£ie că a fugit din familie, mai plătesc pensie. AÅŸa ÅŸi-a luat pălăria ÅŸi duÅŸi îs”, ne explică tanti Florica din CristeÅŸti.

Mai mult decât atât spun sătenii o parte a celor care trăiesc în concubinaj sunt de obicei înrobiÅ£i de alcool.

„Îi uneÅŸte alcoolul. Ei s-au luat după o beÅ£ie. Åži stau aÅŸa să bea împreună. Care cum face rost îi aduce ÅŸi celuilalt. Toarnă copii ÅŸi beau. Toate satele au specimene de astea”, spune nea Stelică.

De la sărăcie, la modă

Pe lângă fuga de responsabilităţi, sărăcia joacă ÅŸi ea un rol important, spun autorităţile locale. Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla mărturiseÅŸte că tot mai mulÅ£i săteni preferă concubinajul pentru că nu au bani pentru organizarea unei nunÅ£i. Iar în lumea rurală, încheierea căsătoriei civile nu poate fi făcută fără o petrecere de nuntă ÅŸi slujba de la Biserică.

„Dacă nu pot face nunta, cu petrecere, cu lăutari ÅŸi invitaÅ£i, mai bine nu fac nimic. Åži de unde să scoÅ£i bani de petrecere ÅŸi alte ÅŸi mai câte dacă nu prea ai ce mânca. Pentru ei nunta era ÅŸi un prilej de a primi daruri sau bani care să-i ajute să se gospodărească. Acum sărăcia a creat cercul ăsta vicios. Nu au bani de nuntă ÅŸi în acelaÅŸi timp nu primesc nici darul. Căsătoria era sfântă înainte. Acum lucrurile s-au schimbat la 180 de grade”, spune Dumitru Chelaru.

Mai mult decât atât, edilul comunei din nordul extrem al judeÅ£ului spune că relaÅ£iile de concubinaj reprezintă ÅŸi o modă împrumutată de ţărani din Occident. „Merg în străinătate, văd cum trăiesc cuplurile acolo ÅŸi fac ÅŸi ei. MulÅ£i care merg în afară vin cu modelul ăsta acasă. Pe lângă cei săraci sunt ÅŸi această categorie”, precizează Chelaru. 

Ce spun specialiÅŸtii

SpecialiÅŸtii sunt de părere că această schimbare de optică ÅŸi tradiÅ£ie în lumea rurală botoşăneană Å£ine de un cumul de factori. Felicia Mihai, specialist în asistenţă socială ÅŸi ÅŸef complex servicii comunitare în cadrul DGASPC BotoÅŸani, spune că pe primul loc sunt factorii psihosociali.

„Din cauza problemelor, traumelor pe care le-au suportat în primii ÅŸapte ani de viaţă, au sechele emoÅ£ionale pe termen lung. AceÅŸti oameni au incapacitatea de a rămâne într-o relaÅ£ie, de a-ÅŸi consolida o căsnicie ÅŸi de a merge pe un alt model familial decât cel văzut în familia biologică. Nu au pârghiile emoÅ£ionale de a întemeia o căsătorie fiindcă au temeri de a rămâne într-o astfel de căsnicie, iar fără legalizarea căsătoriei au posibilitatea aceea de a evada. Nu poate dărui ceea ce nu a primit. Sărăcia evident joacă un rol ca în toate filmele actuale, dar nu joacă rolul primordial, ci mai mult de factori psihosociali. Consumul de alcool joacă de asemenea un rol dar are la bază aceeaÅŸi factori”, precizează Felicia Mihai.

ConsecinÅ£ele unei vieÅ£i petrecute în concubinaj, mai ales atunci când cuplul se luptă cu sărăcia, iar la mijloc se află ÅŸi copii (cel mai adesea), sunt multiple, mai ales în plan economic ÅŸi social. Aceste cupluri nu pot face împrumuturi, nu pot accesa anumite programe, iar copiii uneori nu au un tutore legal stabilit.

„ÎÅŸi pune amprenta pe toate planurile atât social, economic cât ÅŸi psihologic în tot contextul familial al unui cuplu. În situaÅ£ia în care familia este consolidată printr-un act juridic atunci ar beneficia ÅŸi de alte facilităţi în plan social ÅŸi economic”, precizează Felicia Mihai. 

Sursa: Adevărul.ro