Lidia Barac a prezentat cele mai importante modificări aduse de noul act normativ. Astfel, proiectul extinde sfera abaterilor disciplinare ale magistraţilor, prin includerea în această categorie de lege a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu. Proiectul introduce sancţionarea disciplinară a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni şi defineşte noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă.
Secretarul de stat a enumerat care sunt principalele tipuri de abateri disciplinare:
-manifestările care aduc atingere onoarei sau proprietăţii profesionale, or prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara atribuţiilor de serviciu;
-obstrucţionarea activităţii de inspecţie a judecătorilor, inspectorilor judiciari prin orice fel de mijloace, lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti, a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;
-utilizarea unor expresii neadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor /.../ procurorului sau motivarea acestora în mod vădit, contrar raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea profesiei de magistrat; nerespectarea deciziei Curţii Constituţionale, precum şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul recursurilor în interes legal, care, potrivit Constituţiei şi legii, sunt obligatorii;
-exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă: Reaua-credinţă se poate reţine atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.
Există gravă neglijenţă când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil normele de drept material sau procesual.
Lidia Barac a mai precizat că şi sancţiunile disciplinare au fost amendante, “în sensul că sancţiunea mutării disciplinare pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau la un alt parchet a fost circumscrisă în mod diferit faţă de reglementarea în vigoare, când această mutare se făcea la distanţă sau la un parchet din raza aceleiaşi jurisdicţii a Curţii de Apel sau Parchetului de pe lângă Curte. Acum, această sancţiune vizează deplasarea magistratului sancţionat, dacă i se aplică această sancţiune, la o instanţă sau la un Parchet din jurisdicţia altei curţi de apel sau altui parchet de pe lângă Curtea de apel, în raport cu cele la care funcţionează.
De asemenea, noul act normativ introduce condiţia bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie. “Cea mai importantă normă este legată de completarea articolului 14 din Legea 303, normă care vizează accesul în magistratură.
Propunerea este aceea de a reintroduce cerinţa bunei reputaţii pentru accesul în magistratură. Vă reamintesc, această cerinţă a existat în Legea 92, din 1992 şi - în împrejurări absolut nefericite pentru starea justiţiei noastre -, norma a fost abrogată în anul 2005. Iată că am reintrodus-o, pe cale de consecinţă /…/ pierderea reputaţiei ca şi condiţie de acces în magistratură duce la încetarea funcţiei de magistrat, a afirmat Lidia Barac.
Secretarul de stat din Ministerul Justiţiei a mai declarat că proiectul de lege reglementează funcţionarea Inspecţiei Judiciare, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii “în sensul că asigură o mai mare independenţă funcţională a Inspecţiei Judiciare, în raport cu CSM, prin aceea că reglementarea aceasta instituie Inspecţia Judiciară, îi atribuie personalitate juridică, un buget distinct de bugetul Consiliului, iar formele de acces ale inspectorilor judiciari, cariera acestora, concursul, selectarea acestora aparţin evident Inspecţiei Judiciare, ca organ cu personalitate juridică.
