Ca formă intermediară de post cu lungă durată este "postul uscat", în care se acceptă consumul spre seară numai a mâncărurilor uscate, fără untdelemn, respectiv pâine cu apă, fructe uscate ÅŸi seminÅ£e uscate. Aceste posturi de lungă durată ar putea fi întrerupte doar la anumite sărbători religioase, prin dezlegări la peÅŸte, icre, untdelemn ÅŸi vin (harÅ£i).
Suntem datori să subliniem simptomele care pot să apară la persoanele ce adoptă postul alimentar total, dar care nu au un organism suficient de puternic, astfel încât să poată rezista cerinÅ£elor postului.
În primele zile se resimt senzaÅ£ii puternice de foame, eventual dureri de cap, vertij, insomnii ÅŸi greÅ£uri, mai rar întâlnite la femei decât la bărbaÅ£i. În continuare apare o scădere progresivă a forÅ£ei musculare, stări de somnolenţă, constipaÅ£ii, diminuarea accentuată a diurezei ÅŸi reducerea substanÅ£ială a randamentului în activitatea fizică ÅŸi intelectuală. Din aceste considerente sunt scutiÅ£i de post
negru“ copiii, lăuzele, convalescenÅ£ii după operaÅ£ii sau bolnavii cronici.
În afara perioadelor lungi de post stabilite prin calendarul creÅŸtin, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată în tot restul anului, măcar 2 zile pe săptămână (miercurea ÅŸi vinerea). În aceste zile se va reduce raÅ£ia zilnică de mâncare, fără a suferi de foame. În locul bucatelor "de dulce" se vor consuma multe legume ÅŸi fructe (ex. mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzaÅ£ia de foame se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniţă ÅŸi coada ÅŸoricelului. În aceste zile săptămânale de post ne vom simÅ£i mult mai bine, mai mobili, sănătoÅŸi, energici ÅŸi cu mintea limpede, cu condiÅ£ia de a evita eforturile fizice ÅŸi intelectuale exagerate.
Postul scapă organismul de toxinele nocive
Din punct de vedere medical, posturile vin, frecvent, după o alimentaÅ£ie necorespunzătoare, adesea excesiv carnară, asigurând o curăţire (depurare) a corpului de impurităţile, grăsimile ÅŸi toxinele care se acumulează, treptat, în ficat, rinichi ÅŸi, mai ales, în colon unde blochează procesele de autoînnoire permanentă.
Carnea consumată în exces, în timpul iernii, devine o otravă pentru organism. Cine mănâncă multă carne trăieÅŸte puÅ£in sau se îmbolnăveÅŸte de multe afecÅ£iuni grave, întrucât componentele din carne se digeră greu ÅŸi rămân mult timp în stomac ÅŸi intestine. Efecte similare au ÅŸi grăsimile animale, mezelurile (cu conservant - glutamat de sodiu), ÅŸunca, afumăturile, vânatul ÅŸi untul. Alimentele de tip "fast-food", "hot-dog", conservanÅ£ii ÅŸi aditivii alimentari măresc, în mod semnificativ, incidenÅ£a cancerelor digestive. Această alimentaÅ£ie greoaie, într-o perioadă cu consum energetic redus, slăbeÅŸte organismul care devine obosit, uzat, incapabil să asimileze corect hrana. Chiar ÅŸi unele margarine sunt periculoase, din cauza conÅ£inutului ridicat în grăsimi sintetice, care nu pot fi "arse" de organism. Acestea au în componenÅ£a lor o serie de aditivi alimentari simbolizaÅ£i prin litera E, unele având efecte cancerigene, provocând, îndeosebi, cancere gastrice.
Consumul zilnic de alimente gătite sau conserve poate duce la degenerarea celulelor, apariÅ£ia ridurilor, pielea devine flască, se instalează durerile artrozice la încheieturi ÅŸi se grăbeÅŸte îmbătrânirea generală.
Pâinea albă ÅŸi sucurile din comerÅ£, cele mai dăunătoare alimente
PuÅ£ini oameni cunosc efectele negative ale consumului de pâine albă, adesea "albită" de unii brutari prin adaos de vitamine sintetice, minerale, conservanÅ£i ÅŸi alte substanÅ£e cu E-uri dăunătoare. ImplicaÅ£iile consumului permanent de pâine albă constau din declanÅŸarea unor afecÅ£iuni cardiovasculare, inclusiv a unui posibil infarct cardiac ÅŸi formarea de calculi biliari ÅŸi ateroscleroză, deoarece glucidele rafinate din pâinea albă pot fi rapid transformate în lipide, colesterol ÅŸi trigliceride. Mai indicată este pâinea intermediară, neagră sau graham, care, prin tărâÅ£e ÅŸi germeni, aduce organismului multe vitamine nealterate.
Multe dintre sucuri sunt însă dăunătoare pentru sănătate, ducând spre leucemie sau cancer de colon, întrucât conÅ£in coloranÅ£i sintetici, aromatizanÅ£i prefăcuÅ£i, aspartam (înlocuitor de zahăr) ÅŸi amelioratori de gust ÅŸi miros. Colorantul sintetic galben, tartrazina (E-102), interzis pentru produsele alimentare din Norvegia, Suedia, Olanda, ElveÅ£ia, Austria ÅŸi Marea Britanie, dar acceptat în România, provoacă unele reacÅ£ii caracteristice: edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm bronÅŸic, purpură, ÅŸoc anafilactic ÅŸi dereglări ireversibile ale ficatului, uneori extrem de grave, mai ales la copii. În mod similar, colorantul apus-galben (E-110), utilizat frecvent în băuturi răcoritoare, poate da alergii, indigestii, dureri abdominale ÅŸi chiar tumori.
Prin post, creÅŸtem rezistenÅ£a în faÅ£a bolilor
Posturile alimentare din tot cursul anului constituie cele mai eficiente metode de vindecare a unor boli grave declanÅŸate, în principal, de un regim nutritiv necorespunzător, alături de alÅ£i factori de risc. În afară de purificarea ÅŸi dezintoxicarea organismului, alimentaÅ£ia de post contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a Å£esuturilor, o intensificare a vitalităţii ÅŸi o mărire a rezistenÅ£ei la boli, infecÅ£ii ÅŸi la alÅ£i factori nefavorabili de viaţă. Totodată scade concentraÅ£ia în proteine ÅŸi lipide din creier, precum ÅŸi doza de zaharuri din sânge ÅŸi urină. Acestea explică efectul favorabil al posturilor în remedierea principalelor boli ale civilizaÅ£iei, respectiv cancere, cardiopatii, artrite, scleroză în plăci ÅŸi îmbătrânire prematură. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric ÅŸi duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate ÅŸi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) ÅŸi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaÅ£ii alimentare ÅŸi medicamentoase, gută, unele afecÅ£iuni dermatologice.
În cazuri disperate de cancer, indiferent de localizare, înfometarea dirijată a corpului prin posturi reprezintă una dintre metodele eficiente de salvare a vieÅ£ii ÅŸi de recăpătare a sănătăţii. Alimentele greu digerabile lasă cantităţi mari de toxine în mucoasa gastrică ÅŸi intestinală ca ÅŸi alimentele ÅŸi băuturile tratate chimic sau termic după proceduri complexe. Eliminarea din consum a acestor alimente în timpul posturilor stă la baza reducerii treptate a intoxicaÅ£iilor, inclusiv a cancerelor hepatice, de stomac ÅŸi de colon
Cum ÅŸi ce mâncăm în post?
Pe durate de minimum 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri ÅŸi grăsimi animale) cu legume ÅŸi fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fasolele, ciupercile, nucile, alunele, ceapa, zarzavaturile, care conÅ£in necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale ÅŸi oligoelemente, cu efecte atât nutriÅ£ionale, cât ÅŸi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică ÅŸi regenerarea Å£esuturilor intoxicate prin alimentaÅ£ie. Se mai recomandă consumul de sucuri naturale ÅŸi salate din morcov, sfeclă roÅŸie, Å£elină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac ÅŸi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaÅ£ii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale ÅŸi cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat ÅŸi oÅ£et sau lămâie, precum ÅŸi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îÅŸi păstrează conÅ£inutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uÅŸurează digestia, fiind un bun laxativ natural ÅŸi stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea ÅŸi subprodusele animaliere, alimentaÅ£ia cu legume ÅŸi fructe proaspete favorizează curele de slăbire în caz de obezitate ÅŸi celulită. Consumatorii de varză, conopidă ÅŸi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere, la stomac, plămâni ÅŸi prostată.
Pe toată durata postului este binevenită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E ÅŸi complexul B), care intră în compoziÅ£ia unor enzime ce inactivează o serie de compuÅŸi cancerigeni ÅŸi protejează organismul de efectele nocive ale radiaÅ£iilor.
Fitoterapia recomandată în perioadele de post
Tratamentul cu plante medicinale este un domeniu special în strategia apărării sănătăţii în perioadele de post. Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri, luate prin înghiÅ£ituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-ÅŸoricelului, gălbenele, muÅŸeÅ£el, soc, trifoi roÅŸu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene ÅŸi sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceÅŸ ÅŸi păducel, muguri de plop negru ÅŸi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.
În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge ÅŸi urină, precum ÅŸi la hipertensivii obezi care necesită o purificare a sângelui de deÅŸeuri metabolice (toxine, otrăvuri) este indicat un post alimentar de 7-8 zile în care, pe lângă restricÅ£ia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete ÅŸi ceaiuri mdicinale din speciile menÅ£ionate mai sus.
În bolile de circulaÅ£ie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face ÅŸi câteva băi locale sau aplicaÅ£ii de cataplasme, comprese ÅŸi frecÅ£ii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaÅ£ia normală a sângelui ÅŸi au proprietăţi antiseptice ÅŸi cicatrizante.
Regimul de viaţă
În timpul posturilor, de lungă sau de scurtă durată, este binevenită miÅŸcarea în aer liber făcută dimineaÅ£a, pentru oxigenarea normală a creierului ÅŸi pentru instalarea unei bune dispoziÅ£ii ce va permite trecerea la o muncă plăcută, fără a exagera efortul fizic sau intelectual. La sfârÅŸitul postului care premerge NaÅŸterii Domnului vom avea un organism sănătos ÅŸi curat, atât fizic, cât ÅŸi sufletesc ÅŸi vom putea aÅŸtepta cu încredere venirea sărbătorilor.
(prof. univ. dr. Constantin I. MILICÄ‚)
