Va prezentam principalele afectiuni corelate cu durerile stomacale, precum si principalele simptome ale acestora.
Durerea de stomac dupa servirea mesei
Durerea de stomac dupa servirea mesei este uzuala in cazul persoanelor care consuma cantitati prea mari de alimente, fiind mai comuna, de regula, in randul persoanelor supraponderale sau a copiilor.
Consumarea unei cantitati alimentare mai mare decat poate digera organismul provoaca senzatia de oboseala si nevoia de somn; acest obicei - somnul de dupa masa - este in multe situatii responsabil de durerea de stomac. Supraalimentarea, dieta nesanatoasa si somnul dupa masa afecteaza procesul digestiv conducand la nenumarate probleme de sanatate.
Durerea severa in partea dreapta-jos a abdomenului poate fi cauzata de apendicita. Durerea poate fi insotita de greata, varsaturi sau febra si necesita consult medical. Litiaza biliara (calculii biliari) este o alta afectiune ce poate provoca durere in aceasta zona; durerea poate difuza spre portiunea dreapta a spatelui, umarul drept sau piept.
Durerea severa in zona superioara a abdomenului ce se instaleaza imediat dupa servirea unei mese bogate sau durerea ce persista 6-12 ore dupa o masa bogata, poate avea drept cauza pancreatita. Senzatia de durere porneste din partea superioara a abdomenului si se extinde pe laterale si in zona spatelui, putand fi urmata de greata, palpitatii sau febra.
Durerea foarte ascutita este un simptom comun al unor afectiuni precum: boala inflamatorie pelvina, criza cardiaca, ulcer perforat, toxiinfectie alimentara sau diabet.
Crampele stomacale moderate sau durerile scurte si ascutite ce urmeaza servirii mesei sunt cauzate de obstructia intestinala si pot fi urmate de varsaturi cu miros foarte neplacut.
Crampele severe acompaniate de durere in zona inferioara stanga a abdomenului sunt simptome ale diverticulitei.
Durerea de stomac insotita de balonare este cauzata de intoleranta la lactoza.
Durerea scurta si ascutita in prezenta balonarii si mai putin de 3 scaune pe saptamana sunt semne ale constipatiei. Daca meniul alimentar zilnic nu include suficiente fibre sau nu se consuma cantitati suficiente de lichide, servirea mesei poate fi urmata de constipatie si dureri stomacale.
Senzatia de oboseala dupa masa, insotita de durere de stomac si balonare, poate fi un simptom al sindromului de colon iritabil.
Problemele gastrice pot fi cauzate si de consumul abundent de lichide imediat dupa servirea mesei, care dilueaza acidul gastric. O concentratie adecvata de acid ajuta la uciderea bacteriilor nesanatoase si a fungilor din alimente si mentine sanatatea sistemului digestiv. Prin diluarea acidului gastric, se incetineste procesul de digestie, iar bacteriile supravietuiesc, cauzand in multe situatii diaree.
Infectarea cu bacterii sau virusuri poate cauza durere gastrica dupa servirea mesei; cand bacteriile ajung in organism, acesta reactioneaza si incearca sa indeparteze infectia prin diaree si varsaturi; senzatia de greata dupa masa este adeseori comuna in astfel de situatii. Toxiinfectia alimentara, pneumonia sau infectia tractului urinar sunt cauzate de infectii bacteriene.
Indigestia - dispepsie non-ulceroasa
Indigestia este definita ca fiind o senzatie vaga de disconfort abdominal si poate include:
- Greata;
- Eructatie excesiva;
- Balonare;
- Apetit diminuat;
Simptomele pot fi agravate in prezenta depresiei, anxietatii.
De regula, indigestia nu reprezinta o problema de sanatate serioasa, decat in situatia in care apar complicatii precum scaderea in greutate sau dificultatea de inghitire.
Indigestia este o conditie medicala comuna si poate fi determinata de:
- consumul de alcool;
- alimente condimentate;
- grasimi, alimente bogate in fibre;
- mancatul in graba;
- mancatul in exces;
- excesul de cofeina;
- stres emotional;
- fumat;
- anumite medicamente: antibiotice, aspirina, antiinflamatoare nesteroidiene (AINS).
Intoleranta alimentara
Intoleranta alimentara sau hipersensibilitatea non-alergica la alimente apare atunci cand sistemul digestiv se afla in incapacitatea de a produce suficiente enzime pentru digestia anumitor tipuri de alimente. Reactia organismului poate fi intarziata cu pana la 48 de ore si se manifesta prin:
- Greata si/sau voma;
- Pirozis (arsuri stomacale);
- Crampe stomacale;
- Diaree;
- Durere de cap;
Cele mai comune forme de intoleranta alimentara sunt:
- Intoleranta la lactoza (1 din 10 persoane prezinta aceasta deficienta);
- Intoleranta la gluten (in timp, conduce la boala Celiaca);
- Intoleranta la carbohidrati;
- Intoleranta la alcool;
- Intoleranta la fructoza (afectiune genetica rara);
Gastrita
Gastrita reprezinta inflamatia mucoasei stomacale si este insotita de urmatoarele simptome:
- Greata si varsaturi;
- Lipsa apetitului alimentar;
- Dispepsie (simptome gastrointestinale, indigestie);
- Eructatie excesiva;
- Balonare;
Principalele cauze ale afectiunii sunt consumul excesiv de alcool sau administrarea indelungata de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi aspirina si ibuprofenul. In unele situatii, gastrita se dezvolta ca urmare a unor interventii chirurgicale majore, infectii bacteriene (Helicobacter pylori), perioade caracterizate de stres puternic.
Afectiunea poate fi prevenita prin:
- stabilirea unui regim alimentar sanatos;
- limitarea sau evitarea consumului de alcool;
- intreruperea fumatului;
- evitarea excesului de analgezice.
Ulcerul gastric
Ulcerul gastric sa manifesta prin simptome de durere arzatoare si greata, de intensitate crescuta seara si in lipsa alimentarii (pe stomacul gol), insa ameliorate in urma servirii mesei.
Alte simptome:
- Hemoragia gastro-intestinala - Hematemeza (varsatura cu sange), melena (hemoragiei inferioara);
- Cresterea sau scaderea apetitului alimentar;
- Scadere in greutate inexplicabila;
Infectia cu Helicobacter Pylori este cea mai comuna cauza a ulcerului gastric.
Printre factorii care favorizeaza agravarea afectiunii, se enumera:
- fumatul;
- consumul excesiv de alcool;
- utilizarea regulata a analgezicelor;
- stresul;
Gastroenterita
Gastroenterita este o afectiune ce provoaca iritarea si inflamarea intestinului (tractul gastrointestinal) si se manifesta prin:
- Greata si varsaturi;
- Diaree moderata;
- Febra;
- Crampe abdominale;
In cazuri mai grave:
- Hematemeza (voma cu sange);
- Voma pe parcursul a mai mult de 48 de ore;
- Febra accentuata (40 grade C);
- Deshidratare - slabiciune, piele si gura uscata, lipsa transpiratiei.
Cea mai comuna cauza a aceste afectiuni este infectia virala (in 50-60%dintre cazuri), insa, in unele situatii, si bacteriile si parazitii pot fi agenti declansatori. Plecand de la simptomele de greata, varsaturi si diaree, afectiunea este adesea confundata cu totiinfectia alimentara. Severitatea bolii depinde in mare masura de abilitatea sistemului imunitar de a rezista in fata infectiei.
Gastroenterita poate fi prevenita prin:
- mentinerea curata a mainilor,
- prepararea si pastrarea corespunzatoare a alimentelor,
- reguli stricte de igiena;
- vaccinare impotriva tulpinelor de Salmonella si rotavirus.
Hernie Hiatala
Hernia hiatala apare atunci cand o portiune a stomacului patrunde in diafragma. Diafragma prezinta un orificiu mic prin care esofagul se conecteaza cu stomacul; trecerea unei portiuni din stomac prin acest orificiu provoaca o hernie hiatala si se manifesta prin:
- Greata;
- Pirozis (arsuri stomacale);
- Durere gastrica ce radiaza spre piept;
- Eructatie frecventa;
Principalii factori de risc sunt:
- varsta peste 50 de ani;
- obezitatea;
- fumatul;
- sarcina;
- injurii la nivelul abdomenului;
- ereditatea;
- constipatia;
- abuzul de cocaina;
- anomaliile congenitale;
Afectiunea poate fi tratata, dupa caz, medicamentos sau chirurgical.
Carcinomul gastric - cancer al stomacului
Cancerul gastric debuteaza, de regula, in celulele mucoasei gastrice, in timp, putand invada mai profund peretele stomacal.
Principalele simptome includ:
- Disconfort sau durere la nivelul abdomenului;
- Indigestie;
- Varsaturi;
- Dificultate de inghitire;
- Scadere in greutate inexplicabila;
- Balonare in urma unei mese reduse catitativ;
- Hemoragia gastro-intestinala - Hematemeza (voma cu sange), melena (hemoragiei inferioara);
Conform studiilor, principalii factori de risc in dezvoltarea cancerului gastric sunt:
- Infectia cu Helicobacter pylori;
- Inflamatiile pe termen lung ale stomacului (provocate de anumite afectiuni, precum anemia pernicioasa);
- Fumatul;
- Istoricul familial de boala;
- Dieta necorespunzatoare in prezenta sedentarismului sau obezitatea;
Sindromul Zollinger-Ellison
Sindromul Zollinger-Ellison este o afectiune rara si complexa, caracterizata prin formarea unuia sau mai multor tumori in pancreas, duoden sau ambele. Tumorile determina stomacul sa produca acid in exces, favorizand aparitia ulcerului peptic; in unele situatii, tumorile sunt de natura canceroasa si se extind si in alte zone ale corpului.
Sindromul se manifesta prin:
- Greata si varsaturi;
- Diaree;
- Pirozis (arsuri stomacale);
- Hemoragie gastrica;
- Lipsa apetitului;
- Scadere in greutate;
- Reflux gastroesofagian sever;
- Slabiciune;
- Anemie;
Cauzele afectiunii sunt inca necunoscute, insa secventele dezvoltarii sunt clare: sindromul debuteaza cu formarea de tumori (gastrinom), care in unele cazuri pot fi maligne (canceroase); tumorile se dezvolta incet, insa cancerul se poate raspandi in orice parte a organismului, cel mai frecvent la nodulii limfatici sau ficat.
Tratamentul afectiunii are in vedere tratarea simultana a tumorilor si ulcerului. Excesul de acid gastric poate fi controlat medicamentos.
Alte cauze posibile ale durerilor stomacale
Durerea in regiunea superioara stanga a abdomenului mai poate fi cauzata de:
- Splina: ruptura / abces
- Anevrism aortic;
- Tranzitul intestinal lent;
- Colon perforat;
- Pielonefrita (afectarea rinichiului stang);
- Pneumonie (plamanul stang);
- Esofag perforat;
Durerea in zona de mijloc a regiunii drepte superioare poate avea drept cauze:
- Infarctul miocardic;
- Pancreatita acuta;
- Herpes zoster;
- Colecistita acuta;
- Hepatita;
sfatulmedicului.ro
