Vremea lactatelor preparate de bunica, lăsate la smântânit peste noapte şi închegate natural, a apus de mult. Le-au înlocuit iaurturile cu fructe şi cu diverse arome, cremele de brânză cu verdeţuri, caşcavalul cu aromă de şuncă, granulele de brânză cu măsline etc. Nici măcar laptele nu mai e ce-a fost, omul modern putând alege sortimente diverse, precum laptele gata amestecat cu cacao, cu cafea sau cu miere.
Atenţie, însă: chimicalele pe care le conţin aceste produse nu sunt neapărat toxice, dar agravează problemele renale, împiedică asimilarea calciului şi dereglează metabolismul copiilor, primii care prind drag de iaurturi dulci şi colorate.
De la copii crescuţi cu lapte crud la generaţia "iaurţel"
După ce am luat la puricat etichetele, am descoperit că "iaurţelele-cremă" cu fructe sau arome exotice au foarte mult zahăr (15 grame la un pahar) sau sirop de glucoză-fructoză şi foarte puţine fructe: 5%, în general, şi nu mai mult de 10%, în cele mai bune cazuri. Sunt, în schimb, pline de amidon, stabilizatori, aditivi, colo ranţi, arome, emulsificatori şi alte "necunoscute". Un pahar de 150 de ml trece lejer de 100 de calorii fără nutrienţi, spun medicii.
Nutriţionistul Corina Zugravu atenţionează că iaurturile cu arome au valoarea nutritivă a materiei prime, adică a laptelui sau a iaurtului, plus adosuri: zahăr, fructoză, aditivi, săruri de topire, care adaugă produsului nişte calorii fără nutrienţi.
"Să nu vă imaginaţi că pentru a se obţine aromele se pun căpşuni sau alte fructe, ci se adaugă produse de sinteză, arome similare celor naturale, corectori de aciditate care să potenţeze gustul", spune Zugravu. Aceste chimicale sunt admise de lege, însă nu se cunosc exact toate efectele lor.
Pentru siguranţă, nutriţioniştii vă recomandă să cumpăraţi produse lactate simple şi, dacă doriţi, adăugaţi acasă fructe sau o linguriţă de miere. "Cu cât mai puţine denumiri necunoscute şi cu cât mai puţine formule chimice, cu atât mai bine, mai ales dacă le cumpăraţi pentru copii sau dacă aveţi probleme cu rinichii", sfătuieşte nutriţionistul.
Uitaţi de brânza topită
Noua generaţie de brânzeturi, acele creme de brânză cu verdeţă, cu măsline, cu şuncă etc., sau caşcavalul feliat nu se compară cu brânza de la ţară. Calciul din aceste produse se asimilează greu sau deloc din cauza aditivilor, iar cantitatea mare de grăsimi îngroaşă vasele de sânge.
Brânza topită ar trebui să fie ultima alegere în materie de brânzeturi. Jumătate este smântână, iar cealaltă jumătate - unt plus amidon şi "E-uri" alergene (precum guma guar, guma tara). În plus, are un conţinut-record de grăsime: 40%. Multe dintre aceste sortimente au adaosuri de ciuperci ori şuncă, "legate" cu aditivi în compoziţie.
Brânză contraindicată celor care au probleme cu rinichii
"De departe, cel mai mare pericol din brânza topită sunt polifosfaţii, sărurile de topire. Aceştia scad absorbţia calciului, în condiţiile în care dai copilului brânză tocmai ca să asimileze calciul. În plus, dacă ai cea mai mică problemă cu rinichii, îi oboseşti şi mai rău", avertizează nutriţionistul Zugravu.
Nici crema de brânză cu verdeaţă nu este sănătoasă. "Pe etichetă scrie verdeaţă, însă nu poţi să arunci verdeaţă în brânză pur şi simplu şi să mai şi reziste. Producătorii nu mai menţionează şi aditivii pe care i-au folosit ca să închege produsul", atenţionează specialistul. Mai mult, aceste creme de brânză nu conţin materie primă de cea mai bună calitate.
Caşcavalul feliat este brânză topită
Caşcavalul feliat din comerţ este, mai degrabă, brânză topită şi întărită cu ajutorul unor chimicale, în vreme ce materia primă, caşcavalul, se regăseşte doar în proporţie de 40%, un sfert din produs fiind grăsime.
"Când spunem caşcaval feliat ne gândim că este vorba despre caşcaval natural care a fost feliat. Însă nu este aşa, în condiţiile în care materia primă are o concentraţie atât de mică, iar produsul are o structură cremoasă care se obţine doar cu ajutorul aditivilor care să-l păstreze prospăt cât mai mult timp", spune medicul nutriţionist Corina Zugravu.
Copiii sunt cei mai afectaţi de consumul acestui produs, pentru că, spune medicul, "le poate da metabolismul peste cap".
Sursa: evz.ro
