Apa plată este tot o apă minerală, dar nu la fel de bogată în dioxid de carbon precum cea carbogazoasă. ConÅ£ine magneziu ÅŸi calciu, precum ÅŸi alte substanÅ£e, în funcÅ£ie de tipul de apă plată: sulfurată, iodurată, alcalină etc.
Apa de masă este cea mai cunoscută, fiind considerată un stimulent al digestiei. Apa plată are proprietăţi terapeutice extraordinare fiind eficiente în afecÅ£iuni precum boli ale tractului digestiv, indigestie, probleme de asimilatie a calciului, boli respiratorii (astm, bronÅŸită), pietre la rinichi.
Pe de altă parte, din cauza consumul insuficient de apă pot apărea probleme precum scăderea tensiunii arteriale, oboseală, probleme cardiace ÅŸi de circulaÅ£ie a sângelui, uscarea pielii, scăderea puterii de concentrare, deoarece creierul nu este irigat suficient, constipaÅ£ie, crampe abdominale, balonări.
Apa carbogazoasă este repurificată prin metode industriale ÅŸi i se adaugă dioxid de carbon industrial. Ea este doar o simplă apă gazoasă, mai prificată decât cea de la robinet. Într-un an, romanii beau peste un miliard de litri de apă minerală carbogazoasă, piaÅ£a apei minerale având cea mai mare creÅŸtere în volum din Å£ară.
Se consideră că apa carbogazoasă produce aciditate gastrică, mai exact, perturbări digestive ÅŸi nervoase. În funcÅ£ie de modul de obÅ£inere, apele carbogazoase, prin proprietăţile lor, pot fi benefice sau dimpotrivă, pot face rău organismului. Apa carbogazoasă obÅ£inută din apa de izvor îmbogăţită cu dioxid de carbon alimentar revigorează sistemul nervos ÅŸi digestia, dar, pe de altă parte, produce perturbari în organism.
În cazul digestiei lente ÅŸi a indigestiei, apa carbogazoasă creÅŸte aciditatea sucului gastric ÅŸi a bilei, stimulează diureza, are rol benefic în colite ÅŸi afecÅ£iunile biliare ÅŸi scade pofta de mâncare.
