Salarizarea bugetarilor dupa performante nu poate fi aplicata, deoarece ar fi imposibila cuantificarea rezultatelor angajatilor. In plus, Romania ar putea avea soarta grecilor daca nu se da suficienta atentie contributiei mediului privat la incasarile statului, considera sindicalistii.

 "E greu sa vii acum si sa faci ordine intr-un sistem bulversat total. In primul rand, trebuia de la inceput sa dea pe baze corecte tot ceea ce inseamna loc de munca bugetar, sa vedem daca e nevoie de toate, iar apoi sa existe o ierarhie corecta, dupa o anumita grila, facuta de specialisti", a precizat Nicolae Coman, secretar general al FSS Metarom, pentru Ziare.com.

 El atentioneaza ca bugetul salariatilor de la stat e dat de ceea ce se incaseaza de la privat, astfel ca bugetarii nu ar trebui sa mai ceara in mod necontrolat mariri.

 "Daca cei de la privat sunt multi si au salarii mari si platesc corect taxele, atunci si bugetarii au de castigat. Asta e singurul sens, insa din pacate, din 2008 s-a facut pe plan bugetarilor, fara a se tine cont de valoarea adaugata adusa de cei de la privat. Aici e de fapt cheia. Daca bugetarii nu vor sa se uite cat incaseaza statul din salariile de la privat, ci ii intereseaza doar felia lor, atunci vom ajunge ca in Grecia si nu mai apucam toamna", a avertizat Nicolae Coman.

 Potrivit unui document obtinut de Mediafax, salariile bugetarilor ar putea include atat o suma fixa, dar si o parte variabila care va depinde de performantele profesionale individuale ale angajatilor.

 In plus, conform acestuia, salarizarea va include in continuare o limita minima si una maxima, dar va fi acordata si o suma care va varia in functie de performanta profesionala individuala.

 Marin Gruia, presedintele Sindicatul National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC), considera acest proiect "o utopie", avand in vedere ca munca politistilor nu poate fi cuantificata dupa anumite criterii.

 "Noi putem sa spunem ca avem performante deosebite cand avem nu stiu cate infractiuni constatate, dosare si petitii rezolvate, sau pe de alta parte, ca pe teritoriul de competenta nu au existat evenimente. Tocmai de aceea nu cred ca putem aplica aceasta propunere, mi-e greu sa cred acest lucru", a spus pentru Ziare.com liderul sindical, care a mentionat ca nici macar sporurile nu pot fi date dupa criteriul performantei, ci dupa conditiile in care se lucreaza.

Cresterea salariilor mici si plafonarea celor mari, tot imposibila?

 Ministtrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a negat existenta documentului, insa a precizat ca se discuta la nivelul Guvernului despre modificarea Legii Salarizarii.

 "Exista o preocupare pentru noi sa existe salarii corecte in sectorul bugetar, sa nu fie o inegalitate foarte mare intre salariile cele mai mici si cele mai mari. Inseamna ca salariile mici, salariile profesorilor, salariile doctorilor sa fie mai mari. Inseamna pe de alta parte, ca salariile mai mari, uneori prea mari, ale unor directori, sa nu mai creasca, sa se plafoneze, in timp sa scada gradual", a spus, duminica, ministrul, intr-o interventie telefonica la Antena 3.

 Insa Marin Gruia considera ca nici macar aceasta idee nu poate fi implementata, pentru ca plafonarea salariilor mari duce la incalcarea unor drepturi.

 "Poate fi analizata fiecare structura in parte de salarizare, dar nu putem vorbi la modul general, ca le crestem pe cele mici si le blocam pe cele mari. Trebuie luat in calcul mai multe criterii, de la necesitatea postului, la situatia economica intr-un anumit moment, de exemplu.

 Sunt incalcate niste drepturi, avand in vedere ca pot fi blocati cei cu salarii mari, obtinute pe drept, pe o perioada mai mare de timp", a punctat liderul sindical.

 La jumatatea lunii iunie s-a anuntat ca salariile bugetarilor vor fi majorate anual prin noua lege a salarizarii, incepand cu 2014, in mod etapizat si succesiv, dar numai pentru anumiti functionari, respectiv aceia al caror salariu de incadrare este mai mic decat cel care va rezulta prin aplicarea noii legi.