Respingând cu majoritate covârşitoare solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii privind modificarea Legii 393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali. Mai exact, cu 82 de voturi "pentru", 2 abţineri şi 27 de voturi "împotrivă", Altfel spus, acum preşedintele nu mai are la dispoziţie nicio modalitate de a evita promulgarea legii care îi salvează pe aleşii locali de pierderea mandatelor, în cazul în care sunt condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate dar cu suspendare!
Practic, mandatele primarilor, preşedinţilor de consilii judeţene şi ale consilierilor locali şi judeţeni vor înceta doar atunci când aleșii locali sunt condamnați definitiv la închisoare cu executare.
În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis argumenta că exercitarea funcţiilor de primar, consilier sau preşedinte al CJ de către o persoană condamnată penal, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, cu suspendare, plasează sub semnul vulnerabilităţii exercitarea mandatului de ales local. Şeful statului mai spunea că o astfel de lege "ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate" (vezi aici textul cererii de reexaminare).
Senatorii liberali se declară împotriva modificării Statutului Aleşilor Locali!
Senatorii liberali, fideli în acest caz principiilor preşedintelui, susţin că s-au împotrivit respingerii solicitării lui Klaus Iohannis, după cum au declarat în presa centrală.
"Chiar dacă acest proiect de lege trece, vor rămâne prin alte acte normative speciale sancţiuni de încetare a mandatului, chiar prin hotărâri judecătoreşti. Ni se propune să votăm o maculatură", a spus senatorul PNL Dină Marinică.
"Noi suntem datori să pledăm pentru principii. Noi vorbim de o condamnare a unui demnitar şi condamnarea în sine atrage pierderea credibilităţii", a precizat şi senatorul Marian Paşcan.
"Dacă vă pasă de ţara noastră, vă rog să nu admiteţi o asemenea formulă pentru că, dacă citiţi care au fost comentariile în presa internaţională despre alegerile din România, veţi vedea că singurele precizări au fost la aleşii condamnaţi, la cei care au fost aleşi din arest. Ăsta este adevărul. Asta este România. Dacă dăm girul unei asemenea situaţii, nu facem decât mai mult rău", a spus și senatorul PNL Vlad Popa.
Aceeaşi opinie o împărtăşeşte şi senatorul PNL Viorel Grigoraş, care susţine că voturile împotrivă au aparţinut senatorilor liberali.
"Nu mi se normal ca având o condamnare, chiar cu suspendare, mandatul să nu-ți fie afectat. Nu-i nici moral!", a declarat Viorel Grigoraş pentru Ştiri.Botoşani.Ro.Senatorul PSD Doina Federovici a cerut timp pentru a se informa cu exactitate în privinţa prevederilor legii.
"Şi asta pentru că există posibilitatea ca amendamentele să fie neglijate. Trebuie să vedem exact forma legii", a spus Doina Federovici. Aşteptăm în continuare opinia domniei sale vizavi de această lege.
Senatorii Corneliu Popescu şi Şerban Mihăilescu, de asemenea reprezentanţi ai judeţului Botoşani în Senatul României, nu au putut fi contactaţi până la această oră.
Precedentul botoşănean
În politica botoşăneană există un caz recent în care un ales şi-a pierdut mandatul din cauza unei condamnări. În februarie 2015, pe atunci prefectul Costică Macaleţi semna ordinul prin care mandatul lui Florin Ţurcanu la conducerea Consiliului Judeţean înceta în urma condamnării definitive la şase luni de închisoare CU SUSPENDARE pentru fals intelectual şi uz de fals.
Pentru a-şi apăra mandatul, Ţurcanu a cerut în instanţa de contencios administrativ suspendarea precum şi anularea ordinului prefectului, dar acţiunile au fost respinse. S-a spus atunci că Ţurcanu a picat în plasa social- democraţilor care îi transmiseseră că poate să stea liniştit şi că nu va avea de suferit în plan administrativ efectele deciziei instanţei. Dacă actualele modificări ale Statutului erau valabile şi în urmă cu un an şi jumătate, atunci Florin Ţurcanu ar fi rămas la conducerea CJ Botoşani până când ar fi fost "săltat" de anchetatori pentru faptele pentru care este acum judecat.
Opinia unui judecător în privinţa condamnării cu suspendare!
Acum, social-democraţii sunt cei care au făcut la modificările legii privind statutul aleşilor locali să fie promulgate fix cum au dorit.
"Condamnarea cu suspendare este o dovadă de clemenţă a judecătorului, dar are loc după nişte condiţii stabilite de lege. Deci nu apreciem noi, judecătorii, după criterii pe care le creeem singuri. Infracţiunea este dovedită de elementele constituitive şi se ajunge la o pedeapsă. Faza următoare este să stabilim noi dacă pedeapsa va fi executată în detenţie sau se va suspenda, asta însemnând că persoana condamnată va fi în libertate, dar va respecta o serie de obligaţii. Însă, în cazul în care în timpul perioadei de încercare stabilită de instanţă persoana condamnată este condamnată din nou, atunci la pedeapsa stabilită se adaugă şi pedeapsa veche, deci el nu scapă de pedeapsă, aşa cum se înţelege greşit", explică un judecător botoşănean procedura condamnării cu suspendare.
Potrivit acestuia, legiuitorul vrea să intervină în Legea privind Statutul Aleşilor Locali cu o modificare care să prevadă expres care sunt consecinţele, pentru aleşii locali, ale unei condamnări cu suspendare, şi anume că aleşii îşi pot continua mandatul chiar dacă sunt condamnaţi cu suspendare.
"Presa a sesizat şi cazul de la Baia Mare, unde a fost ales primar o persoană aflată în arest preventiv. Întradevăr, nu este condamnată, dar există nişte indicii cum că ar fi comis o faptă penală şi este puţin ciudat ca acea persoană să depună jurământul: Jur să respect legile ţării! Cred că aici toată problema reiese din contraponderea dintre voinţa poporului, care alege un om, ştiind că are probleme penale, şi norma care ne-ar impune nouă, pornind de la un oarecare bun- simţ juridic, ca o persoană a cărei bună reputaţie este pusă la îndoială nu poate ocupa anumite funcţii", explică magistratul.
Ne întrebăm ce interes au avut parlamentarii să dea o asemenea lege care să protejeze aleşii "penali"? Nu încape îndoială, în toamnă vom avea alegerile parlamentare şi cine va umbla din poartă în poartă pentru a face campanie electorală? Exact acei aleşi "penali". Mai mult, o condamnare cu suspendare nu înseamnă nevinovăţia condamnatului, aşa cum încearcă să ne convingă parlamentarii, ci înseamnă că până la urmă este o faptă penală dovedită.
INFO PLUS:
Amendamentele modificate din Statutul aleşilor locali, după ce Senatul a respins solicitarea preşedintelui Iohannis de reexaminare a legii.Art. 9 (1) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;
d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate cu executare;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) deces.
(3) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de catre consiliul local, respectiv de consiliul judetean, prin hotarare, la propunerea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier.
(4) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. c)-e) hotararea consiliului poate fi atacata de consilier, la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se va pronunta in termen de cel mult 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
Art. 15 (1) Calitatea de primar inceteaza la data depunerii juramantului de catre noul primar.
(2) Calitatea de primar inceteaza, de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; e) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate cu executare;
e1) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiuni de corupţie prevăzute la art.298-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare.
f) punerea sub interdictie judecatoreasca;
g) pierderea drepturilor electorale;
h) deces.
