Respingând cu majoritate covârÅŸitoare solicitarea preÅŸedintelui Klaus Iohannis de reexaminare a Legii privind modificarea Legii 393 din 2004 privind Statutul aleÅŸilor locali. Mai exact, cu 82 de voturi "pentru", 2 abÅ£ineri ÅŸi 27 de voturi "împotrivă", Altfel spus, acum preÅŸedintele nu mai are la dispoziÅ£ie nicio modalitate de a evita promulgarea legii care îi salvează pe aleÅŸii locali de pierderea mandatelor, în cazul în care sunt condamnaÅ£i definitiv la pedepse privative de libertate dar cu suspendare!
Practic, mandatele primarilor, preÅŸedinÅ£ilor de consilii judeÅ£ene ÅŸi ale consilierilor locali ÅŸi judeÅ£eni vor înceta doar atunci când aleÈ™ii locali sunt condamnaÈ›i definitiv la închisoare cu executare.
În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis argumenta că exercitarea funcÅ£iilor de primar, consilier sau preÅŸedinte al CJ de către o persoană condamnată penal, în baza unei hotărâri judecătoreÅŸti definitive, cu suspendare, plasează sub semnul vulnerabilităţii exercitarea mandatului de ales local. Åžeful statului mai spunea că o astfel de lege "ar putea afecta lupta împotriva corupÅ£iei, precum ÅŸi eficienÅ£a cadrului legislativ în materie de integritate" (vezi aici textul cererii de reexaminare).
Senatorii liberali se declară împotriva modificării Statutului AleÅŸilor Locali!
Senatorii liberali, fideli în acest caz principiilor preÅŸedintelui, susÅ£in că s-au împotrivit respingerii solicitării lui Klaus Iohannis, după cum au declarat în presa centrală.
"Chiar dacă acest proiect de lege trece, vor rămâne prin alte acte normative speciale sancÅ£iuni de încetare a mandatului, chiar prin hotărâri judecătoreÅŸti. Ni se propune să votăm o maculatură", a spus senatorul PNL Dină Marinică.
"Noi suntem datori să pledăm pentru principii. Noi vorbim de o condamnare a unui demnitar ÅŸi condamnarea în sine atrage pierderea credibilităţii", a precizat ÅŸi senatorul Marian PaÅŸcan.
"Dacă vă pasă de Å£ara noastră, vă rog să nu admiteÅ£i o asemenea formulă pentru că, dacă citiÅ£i care au fost comentariile în presa internaÅ£ională despre alegerile din România, veÅ£i vedea că singurele precizări au fost la aleÅŸii condamnaÅ£i, la cei care au fost aleÅŸi din arest. Ä‚sta este adevărul. Asta este România. Dacă dăm girul unei asemenea situaÅ£ii, nu facem decât mai mult rău", a spus È™i senatorul PNL Vlad Popa.
AceeaÅŸi opinie o împărtăşeÅŸte ÅŸi senatorul PNL Viorel GrigoraÅŸ, care susÅ£ine că voturile împotrivă au aparÅ£inut senatorilor liberali.
"Nu mi se normal ca având o condamnare, chiar cu suspendare, mandatul să nu-È›i fie afectat. Nu-i nici moral!", a declarat Viorel GrigoraÅŸ pentru Åžtiri.BotoÅŸani.Ro.Senatorul PSD Doina Federovici a cerut timp pentru a se informa cu exactitate în privinÅ£a prevederilor legii.
"Åži asta pentru că există posibilitatea ca amendamentele să fie neglijate. Trebuie să vedem exact forma legii", a spus Doina Federovici. AÅŸteptăm în continuare opinia domniei sale vizavi de această lege.
Senatorii Corneliu Popescu ÅŸi Åžerban Mihăilescu, de asemenea reprezentanÅ£i ai judeÅ£ului BotoÅŸani în Senatul României, nu au putut fi contactaÅ£i până la această oră.
Precedentul botoşănean
În politica botoşăneană există un caz recent în care un ales ÅŸi-a pierdut mandatul din cauza unei condamnări. În februarie 2015, pe atunci prefectul Costică MacaleÅ£i semna ordinul prin care mandatul lui Florin Å¢urcanu la conducerea Consiliului JudeÅ£ean înceta în urma condamnării definitive la ÅŸase luni de închisoare CU SUSPENDARE pentru fals intelectual ÅŸi uz de fals.
Pentru a-ÅŸi apăra mandatul, Å¢urcanu a cerut în instanÅ£a de contencios administrativ suspendarea precum ÅŸi anularea ordinului prefectului, dar acÅ£iunile au fost respinse. S-a spus atunci că Å¢urcanu a picat în plasa social- democraÅ£ilor care îi transmiseseră că poate să stea liniÅŸtit ÅŸi că nu va avea de suferit în plan administrativ efectele deciziei instanÅ£ei. Dacă actualele modificări ale Statutului erau valabile ÅŸi în urmă cu un an ÅŸi jumătate, atunci Florin Å¢urcanu ar fi rămas la conducerea CJ BotoÅŸani până când ar fi fost "săltat" de anchetatori pentru faptele pentru care este acum judecat.
Opinia unui judecător în privinÅ£a condamnării cu suspendare!
Acum, social-democraţii sunt cei care au făcut la modificările legii privind statutul aleşilor locali să fie promulgate fix cum au dorit.
"Condamnarea cu suspendare este o dovadă de clemenţă a judecătorului, dar are loc după niÅŸte condiÅ£ii stabilite de lege. Deci nu apreciem noi, judecătorii, după criterii pe care le creeem singuri. InfracÅ£iunea este dovedită de elementele constituitive ÅŸi se ajunge la o pedeapsă. Faza următoare este să stabilim noi dacă pedeapsa va fi executată în detenÅ£ie sau se va suspenda, asta însemnând că persoana condamnată va fi în libertate, dar va respecta o serie de obligaÅ£ii. Însă, în cazul în care în timpul perioadei de încercare stabilită de instanţă persoana condamnată este condamnată din nou, atunci la pedeapsa stabilită se adaugă ÅŸi pedeapsa veche, deci el nu scapă de pedeapsă, aÅŸa cum se înÅ£elege greÅŸit", explică un judecător botoşănean procedura condamnării cu suspendare.
Potrivit acestuia, legiuitorul vrea să intervină în Legea privind Statutul AleÅŸilor Locali cu o modificare care să prevadă expres care sunt consecinÅ£ele, pentru aleÅŸii locali, ale unei condamnări cu suspendare, ÅŸi anume că aleÅŸii îÅŸi pot continua mandatul chiar dacă sunt condamnaÅ£i cu suspendare.
"Presa a sesizat ÅŸi cazul de la Baia Mare, unde a fost ales primar o persoană aflată în arest preventiv. Întradevăr, nu este condamnată, dar există niÅŸte indicii cum că ar fi comis o faptă penală ÅŸi este puÅ£in ciudat ca acea persoană să depună jurământul: Jur să respect legile ţării! Cred că aici toată problema reiese din contraponderea dintre voinÅ£a poporului, care alege un om, ÅŸtiind că are probleme penale, ÅŸi norma care ne-ar impune nouă, pornind de la un oarecare bun- simÅ£ juridic, ca o persoană a cărei bună reputaÅ£ie este pusă la îndoială nu poate ocupa anumite funcÅ£ii", explică magistratul.
Ne întrebăm ce interes au avut parlamentarii să dea o asemenea lege care să protejeze aleÅŸii "penali"? Nu încape îndoială, în toamnă vom avea alegerile parlamentare ÅŸi cine va umbla din poartă în poartă pentru a face campanie electorală? Exact acei aleÅŸi "penali". Mai mult, o condamnare cu suspendare nu înseamnă nevinovăţia condamnatului, aÅŸa cum încearcă să ne convingă parlamentarii, ci înseamnă că până la urmă este o faptă penală dovedită.
INFO PLUS:
Amendamentele modificate din Statutul aleşilor locali, după ce Senatul a respins solicitarea preşedintelui Iohannis de reexaminare a legii.Art. 9 (1) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier local sau de consilier judetean inceteaza de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;
d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale consiliului;
e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate cu executare;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) deces.
(3) Incetarea de drept a mandatului de consilier se constata de catre consiliul local, respectiv de consiliul judetean, prin hotarare, la propunerea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui consilier.
(4) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. c)-e) hotararea consiliului poate fi atacata de consilier, la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se va pronunta in termen de cel mult 30 de zile. In acest caz procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva si irevocabila.
Art. 15 (1) Calitatea de primar inceteaza la data depunerii juramantului de catre noul primar.
(2) Calitatea de primar inceteaza, de drept, inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;
d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege; e) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativă de libertate cu executare;
e1) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracÅ£iuni de corupÅ£ie prevăzute la art.298-290 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările ÅŸi completările ulterioare.
f) punerea sub interdictie judecatoreasca;
g) pierderea drepturilor electorale;
h) deces.
