"Partea de nord a tarii (Moldova, Bucovina, Maramuresul) va ramane netranzitata de vreun coridor european".

Parcul auto al Romaniei a crescut cu 172%, in ultimiii 24 de ani, la 6 milioane de autovehicule, insa calitatea drumurilor este tot mai proasta.

 "Din 2007, cand inregistram deja 4,5 milioane de autovehicule, si cand circulatia spre alte tari occidentale nu a mai fost conditionata de vize, nemultumirea generata de starea infrastructurii nationale a crescut brusc. Prin comparatie, transportatorii romani au resimtit tot mai acut nevoia modernizarii drumurilor si presiunile sindicale au generat un raspuns prompt din partea statului: in loc de drumuri si autostrazi au aparut noi taxe de drum si firme de constructie care au incasat sume uriase pe lucrari precare.

 Responsabilitatea pentru situatia generala a infrastructurii nationale a fost pasata de la Ministerul Transporturilor spre regii si de acolo mai departe, spre prefecturi si primarii. De acolo, anul acesta s-a intors la centru, la Departamentul pentru Investitii si Infrastructura", se arata intr-un comunicat al Asociatiei Romane pentru Transporturi Rutiere Internationale (ARTRI).

 Potrivit acestuia, la implinirea a 40 de ani de la primii 96 de kilometri de autostrada din Romania (A1 Bucuresti-Pitesti, 1973), toti cei implicati direct in dezvoltarea infrastructurii nationale au in fata un tablou modest al realizarilor, respectiv 548,19 km de autostrada in exploatare.

 "Pana in 2020, cati kilometri de autostrada credeti ca va avea Romania? Peste 80% au raspuns `1000 de km`, afirmatia lor referindu-se la un plafon maxim. Intr-o alta cercetare facuta de Miscarea (Revista Miscarea n.r.), cu privire la cauzele principale ale infrastructurii precare din Romania, majoritatea cititorilor au plasat pe primele locuri `coruptia si managementul defectuos al resurselor`.

 E vremea sa recunoastem ca politizarea institutiilor si inconsistenta manageriala au provocat mari pagube in transporturi. De ce ne-au luat-o bulgarii inainte la infrastructura? De ce am ramas atat de mult in urma polonezilor? Din doua motive esentiale: am gandit conectarea la reteaua europeana din aval catre amonte, de la Constanta la Arad, iar finantarea europeana am politizat-o, pompand miliarde de euro de la Bucuresti spre granita si nu invers", a declarat Florinel Andrei, secretar general al ARTRI.

 Acesta a mai afirmat ca pentru intervalul 2014-2020 singurele solutii viabile pentru dezvoltarea infrastructurii nationale sunt descentralizarea viziunii si depolitizarea finantarii.

 "Ne asteptam ca in 2014 sa creasca in satele si orasele Romaniei numarul strazilor plombate, dar ne-am dori foarte mult sa vedem si o schimbare de mentalitate pe termen mediu si lung. Din punct de vedere strict strategic, integrarea Moldovei in UE ar putea genera interese imediate pentru dezvoltarea unor ramificatii mai clare spre estul Romaniei a coridorului IX paneuropean. Cu atat mai mult integrarea Ucrainei.

Dar chiar si asa, partea de nord a tarii (Moldova, Bucovina, Maramuresul) va ramane netranzitata de vreun astfel de coridor european. Acestea fiind datele actuale, Romania va trebui sa ia in calcul elaborarea unui program de conectare a nordului la celelalte zone din motive economice, administrative si, de ce sa nu o spunem, din motive de siguranta nationala", a precizat secretar general al ARTRI.