Frank Timiș avea o firmă numită Regal Petroleum, care a concesionat mai multe perimetre de gaze convenționale în România, fără rezultate spectaculoase.
În septembrie 2010, Regal a vândut către Chevron perimetrul Bârlad, de 6.530 km2, pentru 25 de milioane de dolari.
Contractul de concesiune pe care Chevron l-a cumpărat era valabil până la 1 martie 2013, cu posibilitatea extinderii pentru încă 2 ani jumate.
Pentru prima fază a proiectului, prospecțiunile seismice, Chevron a angajat Prospecțiuni S.A., firma lui Ovidiu Tender, căruia Frank Timiș i-a nășit copiii și îi este mentor în afaceri.
Estimarea gazelor de șist din România
Sunt mai multe gaze de șist în perimetrele Chevron din Dobrogea decât în Bârlad.
Resursele din Bârlad sunt relativ modeste față de cele din sudul Constanței.
Pentru obținerea concesiunilor din Vama Veche, Costinești și Adamclisi a fost nevoie de mai multă muncă, dar asta nu înseamnă că autoritățile române au opus vreo rezistență.
Chevron și guvernul american au finanțat diverse excursii în SUA și Polonia. Cea mai mare s-a petrecut anul ăsta, în martie, când 16 oficiali români și directori de companii energetice și-au petrecut 10 zile în Texas la inițiativa Agenției pentru Comerț și Dezvoltare din SUA. Oficialii au văzut demonstrații de la Chevron, Halliburton, ExxonMobil și Cameron.
Gazele de șist sunt menționate și în Parteneriatul Strategic pentru Secolul 21 dintre România și Statele Unite, care a fost semnat la Washington pe 13 septembrie 2011 de Traian Băsescu și Barack Obama, cu ocazia instalării scutului anti-rachetă în România. Printre obiectivele militare s-a strecurat și unul care menționa dezvoltarea gazelor de șist.
Consilierul politic pe probleme de securitate energetică al Ambasadei României la Washington din acea perioadă, Cristina Gaginsky, e acum directorul Chevron pentru relații guvernamentale în România.
Politicienii români, de la interdicție la susținere totală
Anul trecut, când treaba cu gazele a devenit oficială, cetățenii din Bârlad, un oraș sărac din zona în care Chevron vrea să înceapă forările, a organizat primul protest de amploare de la revoluție încoace.
Principala forță din opoziție, Uniunea Social Liberală, a susținut public protestul care a adus 3000 de oameni în stradă.
Guvernul dă ce a mai rămas din resursele României, declara Victor Ponta, liderul uniunii. Adrian Solomon, parlamentar USL, a inițiat o lege de interzicere a frackingului.
În mai 2012, când USL a venit la putere, planul de guvernare includea impunerea imediată a unui moratoriu pentru forajele de gaze de șist până când se termină studiile europene pe impactul fracturării hidraulice asupra mediului.
Proaspătul premier a primit chiar Premiul de Mediu pentru Tineri Promițători?! de la ong-urile de mediu în iunie 2012. În discurs promitea să modifice politica de mediu a guvernului precedent.
Paradoxal, poziția lui Ponta pe tema gazelor de șist avea să se schimbe cu 180 de grade.
În iulie 2012, Victor ponta l-a numit pe generalul american în rezervă Wesley Clark în postul de consilier special pe securitate și probleme de strategie economică. Potrivit declarațiilor primului ministru, el și Clark s-au cunoscut în Viena, printr-un prieten comun, iar Clark s-a oferit să devină consultant neplătit-voluntar.
Wesley Clark este director la BNK Petroleum, o companie energetică americană care are sute de mii de hectare concesionate în Polonia pentru exploatarea gazelor de șist, și planuri de dezvoltare a operațiunilor și în restul Europei. Știu că gazele de șist au un viitor extraordinar în România, a spus Clark într-un interviu pentru Adevărul. Guvernul nu a răspuns mai multor solicitări de informații suplimentare despre activitatea domnului Clark.
În decembrie 2012, USL a câștigat alegerile parlamentare cu peste 60% din voturi și Ponta – care doar un an mai devreme susținea interzicerea frackingului – a renunțat la moratoriu și a decretat un nou program guvernamental, care menționa între priorități începerea explorării rezervelor de gaz de șist.
Trei studii ale Uniunii Europene, pe care Guvernul spunea că se va baza pentru o reglementare oficială, erau deja publicate:
Parlamentul European a găsit potențial de contaminare a apelor de adâncime din cauza scurgerilor necontrolate de gaz sau fluide provocate de explozii sau scurgeri, scurgeri de lichid de fracturare și descărcări necontrolate de apă reziduală. Studii ulterioare de sănătate și climă publicate de Comisia Europeană au raportat din nou riscul de contaminare a apelor de adâncime, emisii de aer și suprasolicitarea terenurilor.
Dar, imediat după alegeri, guvernul român a devenit unul din cele mai pro-fracking din Europa, alături de Polonia. Chevron a primit avize pentru sonde de explorare și se așteaptă să înceapă forajele anul acesta.
Victor Ponta a spus într-o ședință de guvern din mai că și-a schimbat părerea pentru că vrea ca România să fie independentă energetic. Și-a instruit miniștrii să meargă pe calea cea dreaptă, ca Statele Unite și să nu fie influențați de campanii anti-fracking.
